Connect with us

U.E.

UE, după reuniunea G7: Recunoașterea talibanilor ar fi posibilă doar în condiții stricte, dar opțiunea nu este încă pe masă

Published

on

© European Union, 2021

Recunoașterea talibanilor ar fi posibilă doar în condiții stricte, dar opțiunea nu este încă pe masă, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Consiliului European, Charles Michel, după reuniunea virtuală a G7 cu privire la Afganistan.

„G7 a fost și este în continuare foarte clar referitor la condițiile foarte stricte în care s-ar face recunoașterea talibanilor și rămânem uniți în această privință. Opțiunea nu este încă pe masă”, a afirmat președinta Comisiei Europene. 

Charles Michel a precizat, la rândul său, că „este prea devreme pentru a decide ce fel de relații se vor dezvolta cu noile autorități afgane”, însă acestea vor fi supuse unor „condiții stricte”.

„Facem apel la o soluționare politică incluzivă. Iar dacă dorim să rămânem o influență pozitivă pentru poporul afgan, în special în susținerea nevoilor de bază ale acestuia, va trebui să tratăm cu noile autorități care vor fi supuse unor condiții stricte în ceea ce privește faptele și atitudinea noului regim, atât legat de menținerea realizărilor politice, economice și sociale pentru cetățenii afgani, cât și a drepturile omului, în special ale femeilor, fetelor și minorităților. Iar în ceea ce privește obligațiile internaționale ale Afganistanului, în special în ceea ce privește securitatea, lupta împotriva terorismului și a traficului de droguri și securitatea, cooperarea dintre NATO și alți aliați va fi esențială”, a declarat președintele Consiliului European.

Termenul-limită pentru retragerea trupelor SUA rămâne neschimbat

Premierul britanic Boris Johnson a prezidat marți, 24 august, o reuniune virtuală a G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) pentru a coordona răspunsul internațional la criza din Afganistan din perspectiva ajutorului umanitar, a securității și a migrației, dar și pentru a obține reafirmarea angajamentului comunității  angajamentul față de poporul afgan, ale cărui drepturi fundamentale sunt amenințate odată cu preluarea puterii de către talibani.

La discuții au participat și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Reuniunea a fost, totodată, ultima speranță a partenerilor europeni de a-l convinge pe președintele SUA Joe Biden să prelungească termenul-limită pentru retragerea trupelor americane, la 31 august, astfel încât să permită mai multe evacuări a persoanelor aflate în pericol. 

În acest sens, președintele Consiliului European a precizat că nu poate vorbi în numele președintelui Joe Biden, dând însă de înțeles că nu s-a putut obține o prelungire a termenului-limită dincolo de 31 august. 

„Statele europene și-au exprimat îngrijorările în cadrul reuniunii G7 cu privire la acest termen-limită, guvernele din UE fiind interesate de extinderea acestuia; nu pot vorbi în numele președintelui Joe Biden, dar vă pot spune că am discutat aceste aspecte și am punctat că după 31 august va fi cheie să garantăm trecerea sigură în viitor pentru afganii care vor fi nevoiți să părăsească țara. De asemenea, suntem în dialog cu țările vecine pentru a vedea cum vom putea utiliza în siguranță aeroportul din Kabul pentru a garanta accesului ajutorului umanitar în țară”, a declarat Charles Michel. 

Acesta a mai spus că țările din G7 au căzut de acord să colaboreze cu țările din regiune, în special cu Iran și Pakistan, dar și cu statele membre ale UE pentru a aborda nevoile diferite de protecție internațională pentru cei care se confruntă cu persecuția și pentru alte categorii de public vulnerabil. 

Ajutor umanitar

În ceea ce privește ajutorul umanitar pentru Afganistan, Ursula von der Leyen a precizat că va propune creșterea bugetului prevăzut de UE pentru 2021 de la 50 milioane la 200 milioane de euro, pentru satisfacerea nevoilor urgente ale afganilor atât în Afganistan, dar și în țările gazdă vecine.

Aceasta a adăugat că, momentan, „operațiunile cheie ale UE în ceea ce privește facilitățile medicale, distribuția de alimente, aprovizionarea de urgență cu apă și salubritatea sunt în mare parte încă în desfășurare, ceea ce este bine, dar, desigur, evenimentele la care asistăm în aceste zile creează nevoi suplimentare semnificative”, fiind vizate în special persoanele care se află în pericol imediat, adică femeile, fetele și copiii care reprezintă marea majoritate persoanelor strămutate în interiorul țării ((80% din aproximativ 3,7 milioane de afgani).

Asistență pentru dezvoltare

Nu în ultimul rând, legat de asistența pentru dezvoltare prevăzută de UE pentru Afganistan în următorii șapte ani, președinta Comisiei Europene a subliniat că acordarea acesteia trebuie să fie strict condiționată respectarea valorilor fundamentale, de drepturile omului și ale femeilor. 

„După cum probabil știți, avem 1 miliard de euro rezervat pentru următorii șapte ani pentru Afganistan în cadrul asistenței pentru dezvoltare a UE, acest ajutor este acum înghețat și va rămâne astfel până când vom avea garanții solide și acțiuni credibile pe teren că sunt îndeplinite condițiile”, a subliniat von der Leyen.

Migrație și refugiați

Ursula von der Leyen a salutat faptul că, în timpul reuniunii G7, Canada și Marea Britanie au anunțat un număr semnificat de persoane pentru relocare, în jurul a 20.000, iar SUA și-au asumat și ele angajamentul pentru a contribui la efortul de relocare a persoanelor vulnerabile din Afganistan. Președinta Comisiei a punctat că protejarea celor mai vulnerabili „este, în mod clar, o chestiune de cooperare globală, care trebuie abordată, ca atare, de la început”.

Aceasta a adăugat că Executivul European va analiza mijloacele bugetare necesare pentru a sprijini statele membre ale UE care vor interveni și vor ajuta la relocarea refugiaților afgani.

În cele din urmă, von der Leyen a subliniat că evenimentele recente „stau la baza necesității urgente ca statele membre și Parlamentul European să ajungă la un acord cu privire la propunerea de pact privind migrația și azilul”. „Avem nevoie de un sistem pe deplin funcțional care să ne permită să ne gestionăm eficient frontierele, să asigurăm solidaritatea între statele membre și să cooperăm cu țările de origine și de tranzit”, a adăugat aceasta.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

INDIA

După nouă ani de întreruperi, UE și India reiau negocierile pentru un acord de liber schimb

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și India au reluat luni, după o pauză de nouă ani, negocierile în vederea încheierii unui acord de liber schimb până la sfârșitul luni 2023, discuții ce se desfășoară în contextul în care occidentalii încearcă să-și consolideze legăturile strategice cu New Delhi, anunță AFP, citat de Agerpres.

Prima rundă a negocierilor, care se desfășoară în anul celebrării a șase decenii de relații bilaterale, au loc în capitala Indiei până pe 1 iulie. Obiectivul final este acela de a stabili un acord de liber schimb, dar și acorduri sectoriale, precum protejarea investițiilor și a indicațiilor geografice ale produselor.

Tratativele comerciale sunt blocate din 2013 din cauza unor dosare precum protejarea brevetelor sau reducerile tarifare.

India se numără printre marile economii cu cea mai rapidă creștere din lume, fiind un actor important în guvernanța economică globală. Aceasta este deja un deja un partener comercial și de investiții important pentru UE și ar putea avea un potențial semnificativ în continuare. Ea reprezintă o piață considerabilă și dinamică, cu o rată anuală de creștere a PIB-ului de peste 8%, conform Fondului Monetar Internațional, ceea ce ar face-o să fie economia emergentă cu cea mai rapidă creștere.

Uniunea Europeană este al treilea partener comercial al Indiei, reprezentând 88 de miliarde de euro în comerțul cu bunuri în 2021, adică 10,8% din totalul comerțului indian, după SUA (11,6%) și China (11,4%), potrivit datelor oferite de Comisia Europeană.

UE este a doua cea mai mare destinație pentru exporturile indiene (14,9% din total), după SUA (18,1%), în timp ce China se situează doar pe locul patru (5,8%).

India este al zecelea partener comercial al UE, reprezentând 2,1% din totalul comerțului cu bunuri al UE în 2021, mult în urma Chinei (16,2%), a SUA (14,7%) sau a Regatului Unit (10%).

Comerțul cu bunuri între UE și India a crescut cu aproximativ 30% în ultimul deceniu, în vreme ce comerțul cu servicii între UE și India a atins 30,4 miliarde de euro în 2020.

Ponderea UE în ceea ce privește investițiile străine în India a atins nivelul de 87,3 miliarde de euro în 2020, în creștere de la 63,7 miliarde de euro în 2017, ceea ce face ca UE să fie principalul investitor străin în India. Această cifră este semnificativă, dar cu mult sub nivelul de investiții străine ale UE în China (201,2 miliarde de euro) sau în Brazilia (263,4 miliarde de euro).

Aproximativ 6 000 de întreprinderi europene sunt prezente în India, asigurând în mod direct 1,7 milioane de locuri de muncă și, indirect, 5 milioane de locuri de muncă într-o gamă largă de sectoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G711 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO12 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending