Connect with us

U.E.

UE, după reuniunea G7: Recunoașterea talibanilor ar fi posibilă doar în condiții stricte, dar opțiunea nu este încă pe masă

Published

on

© European Union, 2021

Recunoașterea talibanilor ar fi posibilă doar în condiții stricte, dar opțiunea nu este încă pe masă, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Consiliului European, Charles Michel, după reuniunea virtuală a G7 cu privire la Afganistan.

„G7 a fost și este în continuare foarte clar referitor la condițiile foarte stricte în care s-ar face recunoașterea talibanilor și rămânem uniți în această privință. Opțiunea nu este încă pe masă”, a afirmat președinta Comisiei Europene. 

Charles Michel a precizat, la rândul său, că „este prea devreme pentru a decide ce fel de relații se vor dezvolta cu noile autorități afgane”, însă acestea vor fi supuse unor „condiții stricte”.

„Facem apel la o soluționare politică incluzivă. Iar dacă dorim să rămânem o influență pozitivă pentru poporul afgan, în special în susținerea nevoilor de bază ale acestuia, va trebui să tratăm cu noile autorități care vor fi supuse unor condiții stricte în ceea ce privește faptele și atitudinea noului regim, atât legat de menținerea realizărilor politice, economice și sociale pentru cetățenii afgani, cât și a drepturile omului, în special ale femeilor, fetelor și minorităților. Iar în ceea ce privește obligațiile internaționale ale Afganistanului, în special în ceea ce privește securitatea, lupta împotriva terorismului și a traficului de droguri și securitatea, cooperarea dintre NATO și alți aliați va fi esențială”, a declarat președintele Consiliului European.

Termenul-limită pentru retragerea trupelor SUA rămâne neschimbat

Premierul britanic Boris Johnson a prezidat marți, 24 august, o reuniune virtuală a G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) pentru a coordona răspunsul internațional la criza din Afganistan din perspectiva ajutorului umanitar, a securității și a migrației, dar și pentru a obține reafirmarea angajamentului comunității  angajamentul față de poporul afgan, ale cărui drepturi fundamentale sunt amenințate odată cu preluarea puterii de către talibani.

La discuții au participat și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Reuniunea a fost, totodată, ultima speranță a partenerilor europeni de a-l convinge pe președintele SUA Joe Biden să prelungească termenul-limită pentru retragerea trupelor americane, la 31 august, astfel încât să permită mai multe evacuări a persoanelor aflate în pericol. 

În acest sens, președintele Consiliului European a precizat că nu poate vorbi în numele președintelui Joe Biden, dând însă de înțeles că nu s-a putut obține o prelungire a termenului-limită dincolo de 31 august. 

„Statele europene și-au exprimat îngrijorările în cadrul reuniunii G7 cu privire la acest termen-limită, guvernele din UE fiind interesate de extinderea acestuia; nu pot vorbi în numele președintelui Joe Biden, dar vă pot spune că am discutat aceste aspecte și am punctat că după 31 august va fi cheie să garantăm trecerea sigură în viitor pentru afganii care vor fi nevoiți să părăsească țara. De asemenea, suntem în dialog cu țările vecine pentru a vedea cum vom putea utiliza în siguranță aeroportul din Kabul pentru a garanta accesului ajutorului umanitar în țară”, a declarat Charles Michel. 

Acesta a mai spus că țările din G7 au căzut de acord să colaboreze cu țările din regiune, în special cu Iran și Pakistan, dar și cu statele membre ale UE pentru a aborda nevoile diferite de protecție internațională pentru cei care se confruntă cu persecuția și pentru alte categorii de public vulnerabil. 

Ajutor umanitar

În ceea ce privește ajutorul umanitar pentru Afganistan, Ursula von der Leyen a precizat că va propune creșterea bugetului prevăzut de UE pentru 2021 de la 50 milioane la 200 milioane de euro, pentru satisfacerea nevoilor urgente ale afganilor atât în Afganistan, dar și în țările gazdă vecine.

Aceasta a adăugat că, momentan, „operațiunile cheie ale UE în ceea ce privește facilitățile medicale, distribuția de alimente, aprovizionarea de urgență cu apă și salubritatea sunt în mare parte încă în desfășurare, ceea ce este bine, dar, desigur, evenimentele la care asistăm în aceste zile creează nevoi suplimentare semnificative”, fiind vizate în special persoanele care se află în pericol imediat, adică femeile, fetele și copiii care reprezintă marea majoritate persoanelor strămutate în interiorul țării ((80% din aproximativ 3,7 milioane de afgani).

Asistență pentru dezvoltare

Nu în ultimul rând, legat de asistența pentru dezvoltare prevăzută de UE pentru Afganistan în următorii șapte ani, președinta Comisiei Europene a subliniat că acordarea acesteia trebuie să fie strict condiționată respectarea valorilor fundamentale, de drepturile omului și ale femeilor. 

„După cum probabil știți, avem 1 miliard de euro rezervat pentru următorii șapte ani pentru Afganistan în cadrul asistenței pentru dezvoltare a UE, acest ajutor este acum înghețat și va rămâne astfel până când vom avea garanții solide și acțiuni credibile pe teren că sunt îndeplinite condițiile”, a subliniat von der Leyen.

Migrație și refugiați

Ursula von der Leyen a salutat faptul că, în timpul reuniunii G7, Canada și Marea Britanie au anunțat un număr semnificat de persoane pentru relocare, în jurul a 20.000, iar SUA și-au asumat și ele angajamentul pentru a contribui la efortul de relocare a persoanelor vulnerabile din Afganistan. Președinta Comisiei a punctat că protejarea celor mai vulnerabili „este, în mod clar, o chestiune de cooperare globală, care trebuie abordată, ca atare, de la început”.

Aceasta a adăugat că Executivul European va analiza mijloacele bugetare necesare pentru a sprijini statele membre ale UE care vor interveni și vor ajuta la relocarea refugiaților afgani.

În cele din urmă, von der Leyen a subliniat că evenimentele recente „stau la baza necesității urgente ca statele membre și Parlamentul European să ajungă la un acord cu privire la propunerea de pact privind migrația și azilul”. „Avem nevoie de un sistem pe deplin funcțional care să ne permită să ne gestionăm eficient frontierele, să asigurăm solidaritatea între statele membre și să cooperăm cu țările de origine și de tranzit”, a adăugat aceasta.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SCHENGEN

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

Published

on

© Wikimedia Commons

Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

 

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

U.E.

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat, luni, 28 noiembrie, Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va asigura reziliența sectorului financiar din UE în cazul unei perturbări operaționale grave, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, ținând cont de riscurile tot mai mari de atacuri cibernetice, UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții.

Trăim în vremuri nesigure. Băncile și alte companii care furnizează servicii financiare în Europa dispun deja de planuri pentru securitatea lor informatică, însă trebuie să mergem mai departe. Datorită cerințelor juridice armonizate pe care le-am adoptat astăzi, sectorul nostru financiar va fi mai în măsură să continue să funcționeze în orice moment. Dacă se lansează un atac la scară largă asupra sectorului financiar european, vom fi pregătiți pentru acesta”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanțe.

DORA stabilește cerințe uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice ale întreprinderilor și organizațiilor care își desfășoară activitatea în sectorul financiar, precum și ale părților terțe esențiale care le furnizează servicii legate de TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor), cum ar fi platformele de tip cloud sau serviciile de analiză de date. Mai mult, DORA creează un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală, pe baza căruia toate firmele trebuie să se asigure că pot face față oricărui tip de perturbări și amenințări legate de TIC, pot răspunde la acestea și se pot redresa în urma lor. Aceste cerințe sunt aceleași pentru toate statele membre ale UE. Obiectivul principal este prevenirea și atenuarea amenințărilor cibernetice.

Comisia a prezentat propunerea DORA la 24 septembrie 2020. Aceasta făcea parte dintr-un pachet mai amplu privind finanțele digitale, al cărui obiectiv este elaborarea unei abordări europene care să stimuleze dezvoltarea tehnologică și să asigure stabilitatea financiară și protecția consumatorilor.

După ce propunerea DORA a fost adoptată în mod formal, aspectele ce necesită transpunerea la nivel național vor fi transpuse în legislație de fiecare stat membru al UE. În același timp, autoritățile europene de supraveghere (AES) relevante, cum ar fi Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), vor elabora standarde tehnice pe care toate instituțiile de servicii financiare vor trebui să le respecte, indiferent că este vorba de operațiuni bancare, de asigurări sau de gestionarea activelor. Respectivele autorități naționale competente vor fi responsabile cu supravegherea conformității și vor asigura respectarea regulamentului, după caz.

 

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending