Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE–Mercosur pentru România: Oportunități, protecție pentru fermieri și produse românești și 1,3 milioane de locuri de muncă susținute de exporturi în afara UE

Published

on

© European Union 2026

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și piața comună sud-americană Mercosur deschide o multitudine de oportunități pentru cetățenii din România, precizează Comisia Europeană, prin intermediul Direcției sale Generale pentru comerț, într-o fișă informativă consacrată beneficiilor celui mai mare pact de liber-schimb de pe planetă, semnat sâmbătă la Asuncion, capitala Paraguayului, de liderii instituțiilor UE și Mercosur.

Argumentele executivului european sunt prezentate pe fondul apariției unor tabere de susținători și contestatari ai acordului, iar această polarizare nu a ocolit nici România.

România a votat pentru acest acord, cu președintele Nicușor Dan explicând că țara “câștigă noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată”. Însă, votul pozitiv al României pentru acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și cele patru țări din America Latină a polarizat coaliția de guvernare. Partidul Social Democrat, care conduce Ministerul Agriculturii, a acuzat că decizia Ministerului de Externe, condus de USR, de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a explicat că poziția României de a susține Acordul UE–Mercosur reprezintă „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică”, cu implicații directe inclusiv asupra obiectivelor de politică externă ale țării.

Avantaje comerciale: 711 milioane de euro, valoarea comerțului total România – Mercosur.

În fișa informativă publicată pe site-ul Comisiei Europene, este subliniat faptul că acordul de parteneriat între Uniunea Europeană și Mercosur aduce multiple avantaje pentru România.

Astfel, firmele și întreprinderile mici vor putea desfășura afaceri mult mai ușor în țările membre Mercosur, iar companiile românești vor putea oferi servicii mai simplu și la costuri reduse.

Producătorii români, atât cei din sectorul industrial, cât și fermierii, vor avea oportunitatea de a-și crește exporturile, iar delicatesele românești se vor vinde mai bine și la prețuri premium.

În acest context, comerțul devine un motor esențial pentru economia României, comerțul total dintre România și Mercosur fiind de 711 milioane de euro, care derivă din comerț cu bunuri (2024) și servicii (2023).

Evaluarea Comisiei arată că peste 1,3 milioane de locuri de muncă din România sunt susținute de exporturile României și ale UE către restul lumii, generând un raport de 1 loc de muncă din 6. Această referință include locurile de muncă din România susținute de exporturile către țări din afara UE și locurile de muncă legate de exporturile altor state membre UE către restul lumii.

Tarife reduse până la zero, mai multe exporturi și exporturi mai ieftine

Acordul va elimina tarifele pentru 91% din toate produsele, în beneficiul practic al tuturor exporturilor românești.

În acest sens, Comisia Europeană exemplifică și cu câteva domenii de exporturi pentru anul 2024.

România a exportat în țările Mercosur echipamente de transport de 76 milioane de euro la tarife de 35%, mașini și aparate electrice în valoare de 111 milioane de euro la tarife vamale de 20$, țesături textile de 10 milioane de euro la tarife de 35% și fier, oțel și produse metalice în valoare de 21 milioane de euro cu taxe vamale de 14%.

Toate aceste tarife vor fi eliminate fie după intrarea în vigoare a acordului, fie treptat pentru majoritatea produselor.

Noi oportunități pentru fermierii români

Principala discordie în UE, precum și în România, legată de acordul cu cele patru țări sud-americane a fost legată de protejarea agriculturii și a fermierilor.

În prezent însă, arată Comisia Europeană, produsele agroalimentare reprezintă doar 5% din totalul exporturilor UE către Mercosur, din cauza tarifelor prohibitive și a altor restricții existente în țările Mercosur.

În acest moment, tarifele Mercosur de până la 55% aplicate produselor agroalimentare din UE închid practic piața pentru produsele europene. Acordul UE–Mercosur va elimina aceste tarife, ajutând fermierii români să își crească exporturile către această regiune, precizează executivul european.

Valoarea totală a exporturilor produse agricole românești în anul 2024 a fost de 1 milion de euro, la tarife vamale de 27-55%.

Protejarea produselor românești alimentare și de băuturi cu specific distinct

Acordul UE–Mercosur va proteja 344 de produse alimentare și băuturi din UE împotriva imitațiilor în țările Mercosur, între acestea regăsindu-se și 15 indicații geografice românești: Magiun de prune Topoloveni (fructe), Salam de Sibiu (produse din carne), Telemea de Ibănești (brânzeturi), Cotești (vin), Cotnari (vin), Dealu Mare (vin), Murfatlar (vin), Odobești (vin), Panciu (vin), Recaș (vin), Târnave (vin), Pălincă (băuturi spirtoase), Țuică Zetea de Medieșu Aurit (băuturi spirtoase), Vinars Târnave (băuturi spirtoase), Vinars Vrancea (băuturi spirtoase)

O astfel de protecție ajută la diferențierea acestor produse pe piață. Acest lucru va contribui la vânzarea unui volum mai mare de produse românești și la prețuri premium, având în vedere că prețul de vânzare al produselor protejate printr-o Indicație Geografică este de 2–3 ori mai mare decât al produselor obișnuite.

Sprijinirea fermierilor români în caz de dificultăți

Vor fi instituite măsuri importante pentru protejarea intereselor fermierilor români, subliniază Comisia Europeană, urmând a fi o limită maximă (cotă) pentru cantitatea de produse agroalimentare importate din Mercosur care beneficiază de tarife reduse: 99.000 de tone de carne de vită: echivalentul a 1,5% din producția totală a UE; 25.000 de tone de carne de porc: 0,1% din producția totală a UE; 180.000 de tone de carne de pasăre: 1,3% din producția totală anuală a UE.

Acordul include o clauză de salvgardare pentru protejarea fermierilor din UE împotriva oricărei creșteri bruște a importurilor. Este pentru prima dată când o astfel de măsură este inclusă într-un acord al UE, inclusiv pentru produse deja supuse cotelor.

“Comisia este pregătită să sprijine rapid și ferm fermierii în cazul puțin probabil al unor perturbări semnificative ale pieței legate de acest acord. Standardele ridicate ale UE care protejează cetățenii europeni nu vor fi sub nicio formă compromise: toate produsele Mercosur trebuie să respecte reglementările stricte ale UE privind siguranța alimentară. Angajamentele solide în materie de sustenabilitate se aplică în mod egal producătorilor de pe ambele părți”, asigură Comisia Europeană.

Modalități mai simple și mai ieftine de a furniza servicii în Mercosur: România exportă servicii de 31,5 milioane de euro către Mercosur pe an

România și țările Mercosur exportă numeroase servicii una către cealaltă. Exporturile românești de servicii către Mercosur sunt evaluate la 31,5 milioane de euro pe an.

În 2023, principalele exporturi de servicii au constat în: telecomunicații: 16,2 milioane €; servicii pentru afaceri: 6,2 milioane €; transport: 4,8 milioane €.

Acordul UE–Mercosur va deschide și mai mult piața serviciilor din Mercosur în sectoare precum: servicii financiare; servicii poștale și de curierat; telecomunicații; transport; comerț digital; servicii de mediu.

Sprijinirea întreprinderilor mici din România pentru a exporta mai mult către Mercosur

93% dintre exportatorii români sunt companii mici, iar Aceste firme întâmpină adesea dificultăți în a exporta în afara UE, din cauza costurilor suplimentare și a procedurilor administrative.

Astfel, punctează Comisia Europeană, Acordul UE–Mercosur va schimba această situație, oferind mai multe oportunități pentru întreprinderile mici prin reducerea costurilor (eliminarea tarifelor și simplificarea produselor vamale), diminuarea poverii administrative ( facilitarea certificării produselor pentru vânzarea locală), oferirea unei șanse mai bune de a participa la licitații publice prin îmbunătățirea accesului la informații, furnizarea unui sprijin suplimentar prin coordonatori dedicați pentru întreprinderile mici, deschiderea de noi oportunități prin informații online ușor accesibile despre desfășurarea activităților comerciale în țările Mercosur.

“Bine ați venit în cea mai mare piață din lume”

Acordul comercial UE–Mercosur a fost semnat sâmbătă, la Asuncion, în Paraguay, marcând încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Mercosur este piața comună sud-americană, un bloc comercial înființat în 1991. Membrii săi cu drepturi depline sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, însă calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012 a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur, document aflat în proces de ratificare în parlamentele statelor membre. Împreună, țările Mercosur formează a șasea economie ca mărime din lume, cu o populație totală de aproximativ 270 de milioane de locuitori.

Parafarea acestui acord a fost posibilă după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat săptămâna trecută două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) între UE și Mercosur. Votul formal în Consiliu a venit după ce o majoritate de 21 dintre statele membre ale Uniunii Europene a aprobat semnarea acordului de asociere cu Mercosur, punând capăt unor negocieri care au durat vreme de 25 de ani și unor luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.

Acordul a fost adoptat inițial în COREPER II – reuniunea ambasadorilor țărilor UE – cu majoritate calificată, cu Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria exprimându-și opoziția și Belgia abținându-se de la vot.

Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite.

Acordul marchează o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Odată intrate în vigoare, acestea vor stabili un cadru pentru dialogul politic, cooperarea și relațiile comerciale în cadrul unui parteneriat modernizat și cuprinzător.

Deși textul acordului a fost aprobat în cadrul Uniunii Europene, acesta nu a intrat automat în vigoare după semnare, fiind necesare etape suplimentare de aprobare și ratificare în cadrul ambelor blocuri.

Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca acesta să intre în vigoare, va fi necesară și ratificarea de către toate statele membre ale UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE analizează opțiuni pentru a oferi mai multe fonduri sectorului apărării după încheierea programului SAFE (Bloomberg)

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană analizează opțiuni pentru o nouă finanțare a sectorului apărării, după ce programul inițial de împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de euro, a fost suprasubscris, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuțiilor, potrivit Agerpres. 

Discuțiile se află într-un stadiu incipient, în condițiile în care Executivul european distribuie în continuare fondurile din programul actual SAFE, au precizat surse care au dorit să își păstreze anonimatul.

De asemenea, oficialii se așteaptă să rămână disponibile câteva miliarde de euro din programul SAFE, din cauza diferențelor dintre solicitările statelor membre și contractele finale. Odată ce aceste fonduri vor fi epuizate, Comisia va evalua procesul și va analiza fezabilitatea unei noi runde de finanțare, care ar putea include un al doilea program de împrumut, au mai declarat sursele.

Anul trecut, UE a pus la punct un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.

„Comisia evaluează în prezent planurile naționale SAFE ale celorlalte trei state membre. Nu facem speculații cu privire la un posibil al doilea fond SAFE în această etapă”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Thomas Regnier, într-un comunicat.

Întrucât unele dintre planurile de cheltuieli necesită, în realitate, mai puține fonduri decât cele aprobate inițial, este posibil să existe sume neutilizate pe care Comisia le-ar putea realoca, au precizat surse citate de Bloomberg. Oficialii lucrează în prezent la acest proces, urmând ca, ulterior, Comisia să analizeze opțiunile pentru suplimentarea finanțării, inclusiv posibilitatea lansării unui nou program de împrumut, au adăugat sursele.

Comisia Europeană a aprobat în ianuarie proiectele naționale de apărare ale României, în valoare de peste 16 miliarde de euro, prin programul SAFE.

Cu 16,68 miliarde de euro, România este al doilea cel mai mare beneficiar din programul de achiziții SAFE de la nivelul Uniunii Europene. Aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care extinde restricțiile asupra sectorului energetic, băncilor, bunurilor și serviciilor rusești

Published

on

© European Union 2025 - Source : EP

Comisia Europeană a propus vineri cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care extinde restricțiile asupra sectorului energetic, băncilor, bunurilor și serviciilor rusești.

„În contextul importantelor negocieri de pace care se desfășoară la Abu Dhabi, trebuie să fim realiști: Rusia va veni la masa negocierilor cu intenții sincere doar dacă va fi presată să o facă. Acesta este singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege. De aceea, facem astăzi un pas înainte. Comisia prezintă un nou pachet de sancțiuni – al 20-lea de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Noul pachet de sancțiuni vizează sectorul energetic, serviciile financiare și comerțul”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat.

Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei include o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc și vizează încă 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă. Acesta adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru tancurile de GNL și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care le-ar împiedica să utilizeze porturile europene, scrie Politico Europe

De asemenea, introduce noi interdicții la importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de articole și tehnologii utilizate în efortul de război al Rusiei, cum ar fi materialele utilizate pentru producerea de explozivi.

Pachetul enumeră încă 20 de bănci regionale rusești, precum și mai multe bănci din țări terțe care sunt considerate a facilita comerțul cu bunuri sancționate.

„Adăugăm pe listă încă 20 de bănci regionale rusești și vom lua măsuri împotriva criptomonedelor, a companiilor care le tranzacționează și a platformelor care facilitează aceste tranzacții, pentru a închide o cale de eludare a sancțiunilor. De asemenea, vizăm mai multe bănci din țări terțe implicate în facilitarea comerțului ilegal cu bunuri supuse sancțiunilor”, a explicat Ursula von der Leyen. 

Von der Leyen a declarat că scăderea cu 24% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze naturale în anul trecut, până la cel mai scăzut nivel din 2020, confirmă eficacitatea sancțiunilor. „Vom continua să le aplicăm până când Rusia va iniția negocieri serioase cu Ucraina pentru o pace justă și durabilă”, a afirmat ea.

Țările UE ar trebui să aprobe pachetul pentru ca măsurile să intre în vigoare, cu scopul de a ajunge la un acord înainte de împlinirea a patru ani de la începutul războiului de agresiune al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, pe 24 februarie.

„Fac acum apel la statele membre să aprobe rapid aceste noi sancțiuni. Un asemenea gest ar transmite un semnal puternic înaintea sumbrului al patrulea an de la declanșarea acestui război: angajamentul nostru față de o Ucraină liberă și suverană este neclintit. Și, dacă se poate, el devine tot mai puternic zi de zi, lună de lună, an de an”, a subliniat Ursula von der Leyen. 

Propunerea vine în urma unei runde de negocieri trilaterale între negociatorii ucraineni, americani și ruși, care au avut loc săptămâna aceasta la Abu Dhabi, unde Ucraina și Rusia au convenit să facă schimb de 314 prizonieri de război.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE avertizează că modul în care TikTok creează dependență încalcă Regulamentul privind serviciile digitale. Compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că TikTok încalcă Regulamentul privind serviciile digitale pentru modul în care creează dependență. Potrivit comunicatului oficial, aceasta include funcții precum scroll infinit, autoplay, notificări push și sistemul său de recomandare extrem de personalizat.

Ancheta preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care aceste caracteristici care creează dependență ar putea afecta bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor săi, inclusiv a minorilor și a adulților vulnerabili.

De exemplu, prin „recompensarea” constantă a utilizatorilor cu conținut nou, anumite caracteristici de proiectare ale TikTok alimentează nevoia de a continua să deruleze și de a schimba creierul utilizatorilor în „modul pilot automat”. Cercetările științifice arată că acest lucru poate duce la un comportament compulsiv și poate reduce autocontrolul utilizatorilor.

În plus, în evaluarea sa, TikTok a ignorat indicatori importanți ai utilizării compulsive a aplicației, cum ar fi timpul pe care minorii îl petrec pe TikTok noaptea, frecvența cu care utilizatorii deschid aplicația și alți indicatori potențiali.

TikTok pare să nu pună în aplicare măsuri rezonabile, proporționale și eficace de atenuare a riscurilor care decurg din modul în care este concepută pentru a crea dependență.

De exemplu, măsurile actuale privind TikTok, în special instrumentele de gestionare a timpului de utilizare a ecranului și instrumentele de control parental, nu par să reducă în mod eficace riscurile care decurg din modul în care TikTok creează dependență.

Instrumentele de gestionare a timpului nu par a fi eficiente în a permite utilizatorilor să reducă și să controleze utilizarea TikTok, deoarece acestea sunt ușor de respins și de introdus fricțiuni limitate. În mod similar, controalele parentale pot să nu fie eficiente, deoarece necesită timp și competențe suplimentare din partea părinților pentru a introduce controalele.

În această etapă, Comisia consideră că TikTok trebuie să modifice proiectarea de bază a serviciului său. De exemplu, prin dezactivarea în timp a principalelor caracteristici care creează dependență, cum ar fi „scroll-ul infinit”, prin punerea în aplicare a unor „pauze de timp ale ecranului” eficace, inclusiv în timpul nopții, și prin adaptarea sistemului său de recomandare.

Aceste constatări preliminare nu aduc atingere rezultatului anchetei.

Opiniile preliminare ale Comisiei se bazează pe o investigație aprofundată care a inclus o analiză a rapoartelor de evaluare a riscurilor, a datelor și documentelor interne ale TikTok și a răspunsurilor TikTok la mai multe solicitări de informații, o revizuire a cercetărilor științifice ample pe această temă și interviuri cu experți în mai multe domenii, inclusiv dependența comportamentală.

TikTok are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare. Acesta poate examina documentele din dosarele de investigație ale Comisiei și poate răspunde în scris la constatările preliminare ale Comisiei. În paralel, va fi consultat Comitetul european pentru servicii digitale.

În cazul în care opiniile Comisiei sunt confirmate în cele din urmă, Comisia poate emite o decizie de neconformitate, care poate declanșa o amendă proporțională cu natura, gravitatea, recurența și durata încălcării și poate ajunge până la 6 %, dar nu mai mult, din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a furnizorului.

Constatările preliminare ale Comisiei de astăzi fac parte din procedurile sale oficiale de investigare a respectării de către TikTok a Actului legislativ privind serviciile digitale, lansate la 19 februarie 2024. Pe lângă proiectarea care creează dependență, prezenta investigație acoperă „efectul de gaură de iepure” al sistemelor de recomandare ale TikTok, riscul ca minorii să aibă o experiență inadecvată vârstei din cauza unei prezentări eronate a vârstei lor, obligațiile platformelor de a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori.

De asemenea, în decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

JAPONIA13 seconds ago

Nicușor Dan o felicită pe Sanae Takaichi pentru victoria în alegerile din Japonia: Aștept cu interes să lucrăm la consolidarea Parteneriatului Strategic

JAPONIA16 seconds ago

UE și SUA o felicită pe Sanae Takaichi pentru „victoria istorică în alegerile” legislative din Japonia. Liderii instituțiilor europene „așteaptă cu interes un nou impuls pentru aprofundarea parteneriatului strategic”

U.E.35 minutes ago

Liderii instituțiilor UE îl felicită pe Antonio Jose Seguro pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Portugalia: Poporul portughez și-a demonstrat angajamentul față de democrație

INTERNAȚIONAL16 hours ago

FOTO Regina Máxima s-a înrolat ca rezervist în armata Țărilor de Jos întrucât securitatea țării “nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ucraina impune sancțiuni persoanelor și companiilor implicate în industria de apărare a Rusiei și în activități financiare, inclusiv celor care ajută Moscova să eludeze sancțiunile UE și SUA

ENERGIE20 hours ago

Ministrul Energiei, întrevedere cu omologul ucrainean: Interconectările România–Ucraina trebuie operate în condiții de maximă siguranță

ROMÂNIA20 hours ago

Nicușor Dan: Vom decide participarea la prima reuniune a Consiliului Păcii după discuții cu SUA; România dorește “să adere în condițiile revizuirii Cartei”

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Premierul israelian se va întâlni miercuri, la Washington, cu Donald Trump pentru a discuta despre negocierile purtate de SUA cu Iranul

ROMÂNIA21 hours ago

SURSE Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului Păcii, analizează posibilitatea participării

MAREA BRITANIE23 hours ago

De la Washington la Londra: Ministrul Oana Țoiu, vizită în Regatul Unit; Întrevedere cu omologul britanic și un discurs la think tank-ul Chatham House

NATO6 days ago

UE își actualizează Strategia pentru regiunea arctică. Kallas: Arctica a devenit linia de front a competiției globale pentru putere

U.E.3 weeks ago

Europol a destructurat o rețea de trafic de droguri sintetice care opera în UE. Rețeaua se angaja în activități de spălare de bani pentru a-și continua operațiunile ilicite

ROMÂNIA3 weeks ago

Ministerul Muncii și Banca Mondială facilitează dialogul regional privind reformele în serviciile sociale. Florin Manole: Dacă vrem servicii sociale care să conteze, trebuie să ieșim din zona de confort

SUA3 weeks ago

Giorgia Meloni a discutat telefonic cu Donald Trump, căruia i-a transmis că amenințarea cu tarife vamale în chestiunea Groenlandei este „o eroare”

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă

ROMÂNIA2 months ago

Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună

SUA2 months ago

Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații

ROMÂNIA2 months ago

Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 months ago

Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil

Trending