Connect with us

U.E.

Un nou summit pe tema migrației. Liderii europeni și africani se reunesc la Valletta

Published

on

Numărul mare de migranți și refugiați cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultimele luni a determinat statele membre UE să adopte o serie de măsuri pentru a aborda provocările generate de migrație. Cu toate acestea, fenomenul migrației nu reprezintă o problemă numai de interes european, ci și țările de origine și de tranzit ale fluxurilor de migrație neregulamentară trebuie să fie de asemenea implicate.

EuropeanParliamentFlagsAstfel, potrivit Consiliului European, ,,în aprilie 2015, s-a lansat un apel pentru organizarea unui summit internațional în vederea discutării unor chestiuni legate de migrație cu țări din Africa și alte țări-cheie vizate”. Acest summit va avea loc la Valletta în perioada 11-12 noiembrie 2015, la Centrul de Conferințe Mediteranean.

Angelo Farrugia – politician maltez care este în prezent președintele Camerei Reprezentanților din Malta – a declarat că summit-ul de laValletta privind migrația va avea loc între statele UE și partenerii cheie din Africa. Acesta va servi ca o oportunitate de a aborda provocările fluxurilor de migrație în Europa, cu țările importante din Africa de origine și de tranzit. În aceste condiții, UE și Africa vor acționa într-un spirit de parteneriat pentru a găsi soluții comune la provocările de interes reciproc. 

“Trăim într-o societate liberă unde toate credințele sunt egale. Noi ar trebui să ne iubim și să ne respectăm reciproc, indiferent de credința religioasă; fără această iubire și toleranță, nu putem construi lumea pe care oamenii și-o doresc. ” a spus acesta, citat de TIMES OF MALTA.

Potrivit Consiliului European, summitul va aborda provocările, dar și oportunitățile legate de migrație. De asemenea, acesta va recunoaște că migrația este o responsabilitate comună a țărilor de origine, de tranzit și de destinație.

Discuțiile dintre participanți se vor concentra pe cinci domenii specifice:

  • abordarea cauzelor profunde prin eforturi vizând crearea unui climat de pace, de stabilitate și de dezvoltare economică
  • îmbunătățirea demersurilor privind promovarea și organizarea canalelor de migrație legală
  • consolidarea protecției migranților și solicitanților de azil, acordându-se o atenție specială grupurilor vulnerabile
  • combaterea mai eficace a exploatării migranților și a traficului de migranți
  • contacte mai strânse pentru a îmbunătăți cooperarea cu privire la returnare și readmisie

Donald Tusk, președintele Consiliului European, propune organizarea unei reuniuni informale care va avea loc la Malta, imediat după summit-ul de migrație de la Valletta. Acesta declară că ,, daca se vrea evitarea celor mai grave aspecte privind migrația, trebuie să accelerăm desfășurarea acțiunilor noastre. De aceea, am decis să numesc o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern din UE, care va avea loc imediat după Summit-ul de Valletta, pe 12 noiembrie, la ora 14:30 ”.

Într-o scrisoare adresată şefilor de stat şi de Guvern din UE, Tusk a afirmat că “viteza cu care se dezvoltă evenimentele” în criza refugiaţilor face necesar ca liderii “să evalueze starea implementării măsurilor decise până în prezent”.

Tusk a spus că scopul întâlnirii ar fi în primul rând evaluarea stării de implementare a măsurilor stabilite până în prezent precum:

  • Intensificarea cooperării cu țări terțe, inclusiv Turcia, pentru a opri fluxurile
  • Implementarea deciziilor luate pentru realocare
  • Configurarea hotspot-urilor în Grecia și Italia, precum consolidarea capacităților de primire și furnizare a FRONTEX și EASO
  • În cele din urmă, ar trebui să discutăm despre consolidarea într-un mod eficient a controlului frontierelor noastre externe.

Donald Tusk adaugă ideea că, ,,având în vedere viteza cu care evenimentele sunt în curs de dezvoltare, este esențial pentru noi toți să avem informații up-to-date. Prin urmare, salut inițiativele luate de către președinția luxemburgheză a activa acordurile UE în ceea ce privește răspunsurile la criză politică integrată și de a convoca Consiliul de Justiție și Afaceri Interne pe 9 noiembrie, care ar trebui să informeze în mod util discuțiile noastre în Valletta”.

În 25 octombrie, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a convocat un summit la care au participat liderii a opt state UE din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv din România, dar şi pe liderii Serbiei şi Macedoniei, afectate de un aflux masiv de migranţi. Ei au decis atunci să creeze 100.000 de locuri de primire pentru a gestiona mai bine acest aflux, dintre care 50.000 în Grecia.

Andreea Dobrița

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
4 Comments

4 Comments

  1. Pingback: Ministrul luxemburghez de Externe: ”Mimarea naționalismului poate duce la război” în Europa | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Liderii grupurilor ALDE, PPE și S&D din PE, scrisoare comună către liderii europeni reuniți la Valletta | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Klaus Iohannis, declarații înaintea Summitului de la Valletta pe tema migranților: Trebuie întărite granițele exterioare ale UE, pe unde intră fluxul de migranți | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Suedia a restabilit temporar controalele la frontiere | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending