Ursula von der Leyen a discutat cu noul premier al Letoniei despre semnarea programului SAFE: Amenințările hibride cu care se confruntă statele baltice necesită măsuri urgente

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o primă discuție telefonică cu premierul Letoniei, Andris Kulbergs, principală temă abordată fiind semnarea programului SAFE al țării baltice, în valoare de 3,5 miliarde de euro. 

„Amenințările hibride cu care se confruntă statele baltice necesită măsuri urgente”, a subliniat von der Leyen într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X. 

🇱🇻 First phone call with Prime Minister @AndrisKulbergs.

Hybrid threats faced by the Baltic states are urgent.

So we got to work immediately.

We discussed Latvia’s €3.5 bn SAFE plan and its contribution to our European flagship defence projects.

Let’s sign it soon!

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 31, 2026

La rândul său, premierul Letoniei a subliniat intenția țării baltice de a deveni „unul dintre actorii-cheie europeni în cooperarea militară din cadrul programului <<Alianța pentru Drone>>”.

We had a very friendly phone call with 🇪🇺 President @vonderleyen were we got to know each other better agreeing that:
– Latvia together with 4 🇪🇺 bordering countries towards the aggressor need security and economic support
– I confirmed Latvia's continued strong pro-EU policy
-… https://t.co/Ltcg9zJbou pic.twitter.com/rnfyyqfVYl

— Andris Kulbergs (Apvienotais Saraksts) 🇺🇦🇱🇻 (@AndrisKulbergs) May 31, 2026

„Letonia, alături de cele 4 țări europene învecinate cu agresorul, are nevoie de sprijin economic și în materie de securitate. Este important să ne pregătim înainte de reuniunea Consiliului European din iunie, astfel încât am convenit să organizăm o întâlnire bilaterală cât mai curând posibil”, a mai spus Kulbergs. 

Statele baltice s-au confruntat în ultima perioadă cu încălcări repetate ale spațiului lor aerian de către drone rusești, fapt ce a determinat NATO să ofere un răspuns ferm. 

Un corp de armată mixt germano-olandez va prelua în cursul acestui an comanda forțelor terestre ale NATO din Estonia și Letonia, într-o mișcare menită să consolideze flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Între timp, companiile din țările baltice au luat legătura în ultimele săptămâni cu producătorii ucraineni din domeniul apărării și cu experții în protecție civilă pentru a discuta despre achiziționarea de adăposturi antiaeriene.

Discuțiile privind adăposturile antiaeriene reflectă îngrijorarea tot mai mare pe flancul estic al NATO cu privire la amploarea și intensitatea campaniei rusești cu drone împotriva Ucrainei — precum și temerile că chiar și o incursiune limitată sau un atac colateral ar putea copleși sistemele de apărare în primele etape ale unui conflict.

Un incident îngrijorător în care a fost implicată o dronă rusească a avut loc și în România. În data de 29 mai, doi civili au fost răniți ca urmare a prăbușirii unui astfel de aparat fără pilot pe un bloc rezidențial din Galați.

Comportamentul imprudent al Moscovei a fost condamnat de oficialii români, de cei din UE și NATO și a generat un val de solidaritate cu România din partea aliaților transatlantici.