Ursula von der Leyen, decizie fără precedent în istoria UE: Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie”

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri seară că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Am promis că vom face orice pentru a sprijini companiile și cetățenii europeni în această criză și astăzi pot să spun că am livrat. Ieri am pus în practică cea mai flexibilă schemă de ajutor de stat pentru a ajuta oamenii și companiile. Guvernele pot da acum bani pentru multe companii care sunt lovite de acest șoc, hoteluri, restaurante, companii de transport sau firme mici care riscă să se închidă. fără sprijin. Astăzi, iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a spus von der Leyen într-o postare video pe contul său de Twitter, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

We promised we’ll do everything to support Europeans & ??companies through the crisis. We deliver. Yesterday we put in place the most flexible ever #StateAid rules to help people+companies. Today we trigger the clause to relax budget rules, enabling govs to pump?into the economy pic.twitter.com/a7IuuOSQWz

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 20, 2020

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.