Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vicepremierul Ana Birchall, discuții la Washington despre acuzațiile Rusiei privind Deveselu cu consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump: ”SUA sunt alături de România”

Published

on

Viceprim-ministrul Ana Birchall a avut vineri la Washington DC o întrevedere cu John Bolton, consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, în care au fost discutate şi recentele declaraţii ale oficialilor Federaţiei Ruse privind facilităţile defensive de la Deveselu.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, vicepremierul Ana Birchall a reiterat rolul esenţial al Parteneriatului Strategic în ce priveşte politica externă şi securitatea României, precum şi angajamentul Guvernului Dăncilă că România va fi în continuare un partener strategic de încredere al Statelor Unite.

În acest context, au fost discutate şi recentele declaraţii ale oficialilor Federaţiei Ruse privind facilităţile defensive de la Deveselu. Ana Birchall a subliniat importanţa pe care România o acordă securităţii în Flancul estic şi în regiunea Mării Negre.

Am discutat cu John Bolton despre gravele acuzaţii ale Federaţiei Ruse la adresa ţării noastre, prin care este solicitată distrugerea de către SUA a scutului antirachetă de la Deveselu. Am primit asigurări că, în calitate de partener strategic şi de aliat în cadrul NATO, SUA vor fi în continuare alături de România. Consolidarea prezenţei în regiunea Mării Negre, inclusiv pentru contracararea influenţei maligne a Rusiei, este un obiectiv comun. România contează în continuare pe sprijinul SUA inclusiv pentru creşterea nivelului de conştientizare cu privire la riscurile de securitate din această regiune. Marea Neagră are o importanţă geostrategică deosebită iar cooperarea strânsă în regiune este esenţială din perspectiva gestionării provocărilor actuale de securitate”, a declarat Ana Birchall.

Reamintim că, Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanu, au reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

Viceprim-ministrul român a evidenţiat importanţa acordată de ţara noastră securităţii energetice şi securităţii cibernetice, teme pe care ţara noastră doreşte să le avanseze pe agenda europeană, inclusiv în contextul exercitării Preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

“Ţara noastră este o susţinătoare puternică a formatelor de cooperare regională care pot aduce valoare adăugată în domenii precum securitatea energetică, interconectivitatea reţelelor şi a coridoarelor de transport”, a subliniat Birchall.

De asemenea, vicepremierul a punctat priorităţile României în exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, evidenţiind importanţa consolidării relaţiei transatlantice.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au apreciat nivelul excelent al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic România-SUA şi implicarea administraţiei preşedintelui american Donald Trump în promovarea legăturilor strânse dintre cele două ţări, se mai menţionează în comunicat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu a prezidat reuniunea statelor OCEMN: România, angajată activ în stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezidat vineri, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, reuniunea informală, în format videoconferinţă, a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) din statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune au mai participat miniștrii afacerilor externe din Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Moldova, Federația Rusă și Republica Turcia și adjuncți ai miniștrilor de externe din Grecia, Georgia, Albania, Bulgaria, Serbia și Ucraina. Invitat special al reuniunii a fost Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Dezbaterile din cadrul Consiliului Ministerial informal s-au concentrat asupra modalităților în care OCEMN poate răspunde eficient și coordonat pe dimensiunea regională de cooperare în vederea gestionării implicațiilor socio-economice ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Reuniunea a reprezentat, deopotrivă, și un moment de bilanț de etapă al principalelor activități și inițiative ale Preşedinţiei-în-Exerciţiu a României la OCEMN pe parcursul primului semestru al anului curent.

În intervenția sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul activ al României pentru stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre, consecvent unei agende substanțiale pe dimensiunea economică a cooperării, precum și ca modalitate de promovare a stabilității și prosperității în această regiune de interes strategic pentru România.

Șeful diplomației române a evidențiat că, în baza acestui angajament constructiv şi ca expresie a responsabilității sale la nivel regional, România a decis prelungirea, cu titlu excepțional, a mandatului naţional de Președinție-în-Exercițiu și pentru semestrul al II-lea al anului 2020, ca urmare a obținerii de către România a acordului tuturor statelor membre asupra unei soluții-pachet de natură să asigure continuitatea președințiilor-în-exercițiu ulterioare. Demersurile susținute întreprinse de România pentru identificarea unei formule consensuale de asigurare a continuității mandatelor viitoare de conducere ale Organizației, începând cu 1 ianuarie 2021, au condus, astfel, la deblocarea impasului instituțional prin agrearea următoarelor Președinții, asumate succesiv de Albania, Georgia și R. Moldova.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut, totodată, valoarea adăugată a cooperării economice interguvernamentale la nivel regional, în sprijinul eforturilor naționale de redresare socio-economică în urma crizei pandemice. Șeful diplomației române a subliniat că provocările actuale reprezintă un test al solidarității și, implicit, al capacității statelor membre OCEMN de cooperare și coordonare pe palier regional, cu scopul realizării unui răspuns eficient la această criză.

Ministrul Aurescu a evidențiat asistența macrofinanciară oferită de UE în sprijinul statelor partenere din cadrul Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, cu obiectivul combaterii pandemiei și redresării socio-economice, inițiativă ce reflectă atât solidaritatea UE față de statele partenere, cât și importanța acordată de Uniune dezvoltării sustenabile a regiunii Mării Negre per ansamblu. De asemenea, a menționat și sprijinul – financiar și ca asistență medicală – semnificativ pe care România l-a oferit, pe linie bilaterală, unor state membre OCEMN, precum Republica Moldova.

Pe dimensiunea cooperării la nivelul OCEMN, ministrul Bogdan Aurescu, a indicat importanța necesității formulării unor priorități de acțiune inovatoare în cadrul OCEMN și a eficientizării coordonării între statele membre în vederea gestionării consecințelor socio-economice ale pandemiei la nivel regional, prin încurajarea schimbului de bune practici sau prin lansarea unor formate mai flexibile de cooperare în cadrul OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat sprijinul continuu al României pentru dezvoltarea pragmatică și flexibilă a interacțiunii OCEMN – UE, care contribuie la consolidarea dimensiunii comune de acțiune în regiune vizând implementarea de proiecte concrete în domenii sectoriale, prin valorificarea oportunităților oferite de politicile, inițiativele și instrumentele financiare alocate de UE pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră. A accentuat relevanța pentru regiune a impulsionării cooperării pragmatice inițiate în cadrul Agendei Maritime Comune la Marea Neagră și a Agendei Strategice de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră, documente adoptate la București, în mai 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului UE.

În concordanță cu priorităţile de agendă ale Preşedinţiei-în-Exercițiu române în ce privește obiectivul de impulsionare a interacţiunii OCEMN-UE, la reuniunea informală a Consiliului Ministerial a participat şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, care a prezentat activităţile Comisiei Europene în planul cooperării concrete cu OCEMN.

Discursul complet al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în limba engleză se regăsește aici.

România este stat fondator al OCEMN și a preluat mandatul de Președinție-în-Exercițiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a șasea oară de la instituționalizarea Organizației, în anul 1992. Mandatul a fost prelungit, în condiții excepționale, până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuității președințiilor-în-exercițiu ale organizației.

Sub motto-ul ,,Bridging Shores Enhancing Cohesion”, Președinția-în-Exercițiu a României a acționat în cursul anului 2020 în vederea impulsionării cooperării orientate spre rezultate tangibile pentru regiune, mai ales în contextul confruntării acesteia cu provocările fără precedent legate de pandemia de COVID-19.

Astfel, România s-a implicat activ, în colaborare cu Secretariatul Organizației și cu statele membre, pentru stimularea încrederii reciproce și încurajarea unui dialog autentic și constructiv, creșterea profilului și relevanței Organizației, dezvoltarea unei cooperări flexibile și pragmatice între OCEMN și UE, acordând o atenție deosebită domeniilor cheie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii: transporturi și conectivitate; protecția mediului înconjurător; schimbări climatice și energie verde; competitivitate.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declarației de la Istanbul, la 25 iunie 1992, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cu scopul realizării unui grad superior de integrare în economia europeană și mondială, prin intensificarea cooperării multilaterale și folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică și complementaritatea economiilor naționale.

La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN, marcând transformarea inițiativei politice într-o Organizație internațională cu caracter regional. În prezent, OCEMN cuprinde 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

Continue Reading

SUA

Sondaj YouGov: Barack şi Michelle Obama sunt cele mai admirate personalităţi din lume în 2020

Published

on

© Barak Obama - Facebook

Barack şi Michelle Obama sunt cele mai admirate personalităţi din lume, conform unei anchete realizate de institutul de sondare a opiniei publice YouGov publicat vineri, informează DPA și Agerpres.

Conform YouGov, este pentru prima dată când fostul preşedinte american ajunge pe prima poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi din lume de când a fost lansată iniţiativa, în 2014, detronându-l pe fondatorul Microsoft, miliardarul Bill Gates, care ocupă acum cea de-a doua poziţie în topul celor mai admiraţi bărbaţi.

Michelle Obama se află în fața actriței Angelina Jolie și a Reginei Elisabeta aII-a, pe lista celor mai admirate femei din 2020.

© YouGov

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending