România a fost scoasă de pe lista rușinii, cea a țărilor cu probleme în ceea ce privește justiția și statul de drept, și am obținut totodată cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie, a afirmat marți președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, marcând un an de la câștigarea alegerilor prezidențiale din 2019.

“A trecut, iată, un an de la alegerile prezidențiale, un an din cel de-al doilea mandat al meu de Președinte al României, un an care era destinat construirii României Normale, proiectul pentru care cetățenii mi-au acordat încrederea și votul lor”, a spus Iohannis, în debutul declarației sale, referindu-se la consecințele generate de pandemia de COVID-19 și la faptul că eforturile sale și ale Guvernului PNL s-au concentrat pe combaterea acesteia.

Șeful statului a ținut să precizeze că România a intrat complet nepregătită într-o criză sanitară fără precedent și a acuzat Partidul Social Democrat ca fiind principalul vinovat pentru acest dezastru.

În acest scurt bilanț, președintele a spus că a demarat, în strâns parteneriat cu Guvernul, reforme importante care trebuie continuate și aprofundate și că în toate domeniile, deciziile se iau după consultarea experților și a specialiștilor.

“Avem o relație excelentă cu partenerii europeni, iar România a fost scoasă de pe lista rușinii în care ne-a inclus PSD, cea a țărilor cu probleme în ceea ce privește justiția și statul de drept”, a continuat Iohannis, în contextul în care România a făcut obiectul mai multor dezbateri în Parlamentul European și a primit avertismente din partea Comisiei Europene privind independența justiției.

De altfel, în primul raport privind statul de drept din istoria UE, Comisia Europeană a notat că societatea civilă din România a avut un rol important în apărarea statului de drept și că, în anul 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019.

“Am obținut totodată cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie, fonduri care vor pune în mișcare motorul reconstrucției României și ne vor permite să ieșim cât mai repede din criza economică, să dezvoltăm consistent infrastructura și toate marile sectoare publice“, a mai spus Iohannis, referindu-se la acordul politic negociat cu omologii săi din UE la summitul Consiliului European din 17-21 iulie, României urmând să revină 79,9 miliarde de euro din bugetul european și planul de salvare economică de 1.824,3 miliarde de euro.

În continuare, șeful statului i-a îndemnat pe cetățeni să iasă la vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie pe care le-a catalogat drept “pasul decisiv”.

“Referendumul pentru justiție și alegerile prezidențiale de anul trecut au deschis calea către o Românie Normală.  Dar dacă nu facem pasul decisiv acum, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, ar fi în zadar tot efortul nostru comun și toată lupta dusă în acești ultimi ani pentru a apăra democrația. Doar cu un Guvern de dreapta, în jurul PNL, cu o solidă majoritate în Parlament, putem să continuăm schimbările care deja au fost începute în acest an și să facem marile reforme așteptate. (…) România are șansa să fructifice oportunitățile post-pandemie pentru a se relansa economic și social. Reformele adevărate le facem împreună, nu separat, pentru că forța noastră stă în valorile comune care ne unesc”, a mai detaliat președintele.

“Sunt decis să conduc acest amplu proiect de reconstrucție națională alături de toți partenerii care în acești ani mi-au dovedit că sunt total dedicați aceleiași viziuni de dezvoltare ca și mine și sunt convins că, peste patru ani de acum înainte, vom vedea noua față a României demne, prospere și democratice”, a conchis Klaus Iohannis.

România va aloca o contribuţie voluntară în valoare de 50.000 euro către UNICEF, aferentă implementării de proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan, a anunțat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în cadrul Conferinței Afganistan 2020, desfășurată în format online.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul s-a desfăşurat într-un context politic crucial pentru viitorul Afganistanului, având în vedere că, pe 12 septembrie, la Doha, au început negocierile intra-afgane, ce vizează atingerea unui acord politic cuprinzător şi a unei păci durabile.

De asemenea, Conferinţa Afganistan 2020 a avut loc la începutul ultimului ciclu de patru ani al Deceniului Transformării Afganistanului (2015-2024). La conferinţă au participat peste 70 de ţări, organizaţii internaţionale şi oficiali ai guvernului afgan, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Citiți și:

UE a promis Afganistanului un sprijin de 1.2 mld. de euro în următorii patru ani cu condiția menținerii realizărilor politice și de dezvoltare

Conform MAE, în cadrul intervenției susținute în sesiunea plenară a Conferinței, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat rolul important al României de contribuitor la eforturile de stabilizare a Afganistanului, inclusiv prin participarea consistentă la misiunea NATO Resolute Support.

De asemenea, șeful diplomației române a punctat faptul că discuțiile directe de pace dintre toate forțele politice afgane rămân esențiale pentru un proces de pace cuprinzător și de durată, care să reprezinte echilibrat interesele societății afgane.

În plus, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea asigurării respectării drepturilor femeilor și soluționării problemei persoanelor strămutate intern și a refugiaților, ca etape importante în procesul de pace și reconciliere.

”Ministrul afacerilor externe a condamnat cu fermitate recentele atacuri armate asupra unor facilități educaționale din Kabul și a subliniat că nu poate exista nicio justificare pentru actele de terorism. A evidențiat necesitatea respectării principiilor ce decurg din angajamentul politic interguvernamental Safe Schools Declaration pentru protejarea studenților, a cadrelor didactice, a școlilor și universităților, având în vedere acțiunile armate și violențele cu care se confruntă Afganistanul”, este precizat în comunicatul mai sus amintit.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat sprijinul acordat Afganistanului de către România pe linie bilaterală, cu accent special asupra domeniului educaţiei, inclusiv prin burse de studiu acordate cetăţenilor afgani.

”Având în vedere sprijinul constant al României pentru stabilizarea şi dezvoltarea Afganistanului, demnitarul român a anunţat că România va aloca o contribuţie voluntară în valoare de 50.000 euro către UNICEF, aferentă implementării de proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan”, arată MAE.

Conform MAE, comunicatul comun care au fost adoptate la finalul Conferinţei, precum şi documentul Afghanistan Partnership Framework (APF) au reconfirmat sprijinul internaţional pentru procesul de pace intra-afgan şi angajarea în eforturi continue pentru un Afganistan paşnic, prosper şi autonom. Scopul Afghanistan Partnership Framework este de a stabili aşteptări clare şi de a ghida dialogul politic la nivel înalt cu privire la progresele obţinute spre realizarea acţiunilor care sprijină pacea şi dezvoltarea în Afganistan.

De asemenea, la propunerea UE, a fost stabilit un set de elemente cheie pentru viitoarea asistenţă internaţională pentru dezvoltare în sprijinul Afganistanului, printre care se numără: un proces de pace incluziv, condus şi gestionat de afgani; o încetare a focului permanentă şi cuprinzătoare; un angajament continuu faţă de democraţie, statul de drept şi drepturile omului şi, nu în ultimul rând, angajamentele Guvernului afgan şi ale talibanilor de a combate terorismul, traficul de droguri şi reţelele de trafic de persoane.

Safe Schools Declaration este un angajament politic interguvernamental care a fost deschis spre susținere la Conferința Internațională de la Oslo, Norvegia, în perioada 28-29 mai 2015.

Declarația oferă țărilor posibilitatea de a fi exprimat sprijinul politic pentru protecția elevilor, a profesorilor și școlilor în perioadele de conflict armat; importanța continuării educației în timpul conflictelor armate; și punerea în aplicare a Ghidului pentru protejarea școlilor și universităților de utilizare militară în timpul conflictelor armate.

Până la 4 noiembrie 2020, un număr de 106 state s-au alăturat Safe Schools Declaration, documentul rămânând deschis spre a fi andosat și de către alte țări.

Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia este depozitarul documentului. Afganistanul a andosat Declarația în mai 2015, iar România s-a alăturat inițiativei în iunie 2017.

Ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău, a avut marți o întrevedere cu ministrul spaniol al culturii și sportului, José Manuel Rodríguez Uribes.

Cu prilejul acestei reuniuni de lucru, cei doi oficiali au evaluat stadiul și dinamica cooperării în domeniul culturii, desprinzându-se satisfacția ambelor părți pentru colaborarea fructuoasă, dar și interesul reciproc pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii, în perspectiva celebrării, în 2021, a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania.

Gabriela Dancău i-a prezentat ministrului spaniol inițiativele Ambasadei României pentru marcarea aniversării din 2021, în special organizarea la Madrid a unor evenimente culturale de marcă, iar acesta a asigurat-o de sprijinul autorităților și instituțiilor culturale spaniole.

Potrivit MAE, Spania a recunoscut independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880, iar relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie / 5 iulie 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, Însărcinat cu afaceri.

După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.