Vicepreședintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaților, Andrei Baciu, a discutat cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, despre fostul plan „REarm Europe” – astăzi redenumit „Readiness 2030”.
„Unde suntem, ce facem, ce urmează? Discuția, deși tehnică la suprafață, atinge lucruri fundamentale: siguranța noastră, a tuturor. Vorbim despre un plan european major, cu implicații istorice. Inițial s-a numit REarm. Acum se numește Readiness 2030. Și dacă numele pare sec, să știți că în spate se mișcă 800 de miliarde de euro și o întreagă schimbare de paradigmă în Europa”, a scris Andrei Baciu, pe Facebook.
Andrei Baciu a subliniat că, după decenii în care războiul părea o „amintire istorică” în Europa, am intrat într-o nouă eră. „Conflictele sunt mai aproape ca niciodată, iar agresiunile din afara granițelor UE devin tot mai reale”, a avertizat el.
„Întrebarea pe care și-au pus-o liderii europeni a fost simplă: Suntem capabili să acționăm decisiv, cu viteza și impactul pe care situația momentului o impune?”, a adăugat deputatul.
De asemenea, el a precizat că Europa a rămas într-o anumită măsură dependentă de umbrela de securitate americană pentru că producea puțin, avea lanțuri de aprovizionare fragmentate și cheltuia ineficient.
„Așa s-a născut Planul Readiness 2030, în martie 2025, lansat de Comisia Europeană. Obiectivul? Mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru a reconstrui capacitatea de apărare a Europei. Ce prevede concret acest plan? Creșterea cheltuielilor pentru apărare – fără afectarea deficitului bugetar”, a punctat Andrei Baciu.
În plus, deputatul a menționat că UE intenționează să permită statelor membre să cheltuiască mai mult pentru securitate, în afara regulilor stricte de deficit, estimându-se că această măsură ar putea elibera până la 650 de miliarde de euro în patru ani, prin creșterea alocărilor din PIB cu 1,5% în medie.
„Un nou fond european pentru apărare, similar cu NextGenerationEU. Acesta va pune la dispoziție împrumuturi garantate de bugetul UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, pentru investiții în tehnologii strategice – de la drone, cybersecuritate și AI, până la instrumente convenționale precum apărarea antirachetă”, a adăugat Andrei Baciu.
El a mai precizat că și redirecționarea fondurilor existente este prevăzută în plan, iar unele fonduri europene destinate până acum dezvoltării regionale vor putea fi utilizate și pentru proiecte de apărare.
„Simplificarea birocrației. Comisia va propune noi reguli care să permită sprijinirea directă a firmelor mari din industria de apărare, creșterea nivelului de cofinanțare, relaxarea regulilor pentru fondurile structurale, extinderea programului STEP pentru toate tehnologiile de apărare”, a continuat deputatul.
Mai mult, vicepreședintele Comisiei pentru apărare a explicat că Banca Europeană de Investiții (BEI) va deveni partener strategic în finanțarea proiectelor de apărare, prin modificarea criteriilor de eligibilitate și crearea unei inițiative dedicate.
„Mobilizarea capitalului privat. Se creează un cadru prin care companiile să atragă mai ușor capital din piețele europene pentru investiții în apărare. Nu vorbim doar de cheltuială publică, ci de mobilizare de resurse. În plus, statele membre vor putea derula achiziții comune pentru apărare. Acest lucru este o oportunitate uriașă pentru industria de apărare din România, care se poate integra în lanțurile valorice europene și globale ale industriei de apărare”, a menționat Andrei Baciu.
Deputatul a spus că urmează negocieri între statele membre, discuții dificile despre alocarea resurselor și, mai ales, „un test de solidaritate europeană”.
El a amintit că în cadrul Consiliului European din 6 martie s-au stabilit deja câteva priorități clare și anume infrastructură de transport militar, rețele strategice de energie și comunicații, apărare aeriană, antirachetă, drone, cercetare în AI militară și securitate cibernetică.
„România are o șansă istorică de a-și relansa industria de apărare. Însă, pentru a atrage fonduri pentru industrie, cercetare și tehnologie, este nevoie de o analiză clară a acestor oportunități de finanțare – analiză pe care Ministerul Apărării și cel al Economiei trebuie să o facă. Cât mai repede. Dacă știm ce vrem, vom putea accesa fonduri pentru a resuscita această industrie, care odinioară avea recunoaștere internațională. Avem nevoie să ne integrăm în conglomeratele și mecanismele europene comune. Așa cum a anunțat Ilie Bolojan după întâlnirea cu Emmanuel Macron, la nivel național a fost deja constituit un grup de lucru la nivel guvernamental pentru industria de apărare. O concluzie rămâne clară: România vrea! Acum trebuie să și demonstrăm că putem. Nu avem de ales” a concluzionat deputatul.
