Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO INTERVIU Președintele Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, la Romania Energy Day: Prin creșterea capacității de interconectare, România va fi un furnizor de securitate energetică în regiune

Published

on

Cea de-a cincea ediție Romania Energy Day, organizată de Centrul Român al Energiei la Parlamentul European a reprezentat un important cadru de expunere a intereselor companiilor românești de profil către mediul decizional european, consideră Corneliu Bodea, președinte CRE. În cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeana.ro, reprezentantul organizației românești care reprezintă platforma de dialog între industria energetică din România și instituțiile europene a punctat faptul că România poate deveni un furnizor de securitate energetică, însă trebuie căutate în mod continuu soluții pentru creșterea capacității de interconectare, exportul de energie, dar și riscurile tranzacționării unei energii ieftine către exterior.

Robert Lupițu (R.L.): Bună ziua. Domnule Corneliu Bodea, sunteți președintele Centrului Român al Energiei care astăzi (n.r. – 25 mai) organizează Romania Energy Day, cu sprijinului PPE și al social-democraților din Parlamentul European pentru a cincea oară, la Bruxelles. Acesta este un eveniment de profil foarte important pentru promovarea intereselor strategice energetice ale României și ale companiilor naționale de profil. Ce v-ați propus să aduceți în atenția mediului decizional european prin dialogul instituit între mediul decizional european și cel național/companii în sprijinul direcției și intereselor energetice ale României?

Corneliu Bodea ( C.B.): Aș începe prin a spune că ediția din acest an este specială pentru că este un an special. Anul 2016 este un an de reconsiderare și revizuire în domeniul energetic. Atât în România, cât și instituțiile europene regândesc cadrul directiv pe sistemul energetic. De aceea rolul nostru este aela de a reprezenta interesele companiilor noastre și a le expune mediului decizional, de dezbatere ( Parlamentul European) unde se creează forma și conținutul viitoarelor directive unde se stabilesc viziunile și obiectivele Uniunii Europene. Uniunea Energetică este o inițiativă deja aflată într-un stadiu important de dezvoltare și care va afecta în mod evident industria energetică din România. România are o capacitate importantă în domeniul energetic și cred că aceasta poate juca un rol important ca factor de securitate energetică regională, nu doar pentru consumatorii din interiorul granițelor României. De aceea este important ca în astfel de evenimente actorii din domeniul energiei să poată să își enunțe ideile, să poată să își exprime temerile și să discutăm deschis despre riscurile care pot afecta inclusiv consumatorii români.

Urmăriți și VIDEO&TEXT. Corespondență de la Bruxelles|Centrul Român al Energiei a organizat Romania Energy Day la Parlamentul European

R.L.: Centrul Român al Energiei este una dintre puținele structuri asociative care reprezintă înteresele companiilor românești din profilul enrgetic. În ce măsură follow-up-ul pe care îl urmăriți și input-ul care poate fi adus în urma acestui eveniment vor ajuta la creionarea strategiei energetice a României, care a fost adusă în discuție în cadrul dezbaterii, pentru a putea fi finalizată și implementată și care sunt prioritățile care ar trebui să se regăsească, mai ales din perspectiva companiilor naționale energetice?

C.B.: Aș sublinia un aspect deosebit de important pentru că rolul pe care noi, la Centrul Român al Energiei, dorim să-l sublinim, să-l scoatem în evidență în aceste discuții, în aceste dezbateri, este acela de a face follow-up și de a ne uita la implimentare măsurilor. Așa cum s-a enunțat și în sesiunea de dimineață (n.r. – 25 mai), strategiile sunt bune, importante. Corectitudinea cu care ele au fost gândite și concepute este importantă, dar ceea ce lipsește câteodată este ridicat de implementarea acestora. Acesta este motivul pentru care Centrul Român al Energiei dorește să urmărească ca anumite discuții, anumite idei, teme, să ajungă și să rămână pe mesele factorilor de decizie reamintindu-le acestora că implementarea strategiilor creează, din păcate, în România și nu numai, piedica principală în fața progresului unor astfel de inițiative.

R.L.: Ați putea să îmi exemplificați câteva dintre priorități și temele despre care vorbeați pentru că, până la urmă, companiile cu acestea vor veni și către mediul instituțional de la București, și către mediul decizional de la Bruxelles. Trebuie menționat că, pe lângă prezența europarlamentarilor români, Sorin Moisă și Adina Vălean, va participa și comisarul pe energie și acțiune climatică, Canete.

C.B.: Suntem foarte fericiți că îl avem pe domnul comisar Canete alături de noi astăzi și cred că este un semanal important pe care dumnealui îl dă României și interesului pe care îl acordă regiunii, în particular. Sunt câteva obiective și teme clare de discuție legate de new market design care este un concept de implementare care, în mod evident va afecta și influența mediul energetic al tuturor statelor din UE și, evident, al României. Vorbim despre creșterea capacității de internconectare care aduce odată cu creșterea siguranței și riscuri. Așa cum am menționat, România poate fi un factor de securitate energetică în zonă. Așadar, nu va fi un beneficiar de securitate, ci un furnizor de securitate. De aceea este important să-și servească și să-și urmărească niște interese în acest sens pentru dezvoltare și menținerea sistemului energetic din România. Expunerea consumatorilor vulnerabili pe care, din păcate, îi regăsim în România, fiind o economie în dezvoltare, la o piață unificată reprezintă o altă provocare pentru România. Iată câteva teme pe care noi trebuie să le luăm în discuție. Chiar dacă rolul nostru nu este acela de a rezolva, de a aduce soluții, ci de a crea un context în care, în primul rând, companiile membre ale CRE, dar și ceilalți jucători oficiali, membri ai Parlamentului, să-și poată enunța obiectivele, temerile și să deschidă o cale spre a căuta soluții. Abia apoi rolul nostru este acela de a face follow-up și de a ne asigura că temele discutate aici nu sunt uitate ci sunt implementate.

R.L.: Care sunt printre principalele obiective sau temeri care au fost enunțate până acum în cadrul evenimentului?

C.B.: Cred că au fost enunțate deja câteva subiecte foarte fierbinți. Așa cum am menționat, new market design și modul în care acesta va influența piața de energie în România, riscul ca energia ieftină să fie tranzacționată și consumată în afara României și expunerea, în acest fel, a consumului din România la prețul energiei mai crescut decât în prezent. De asemenea, modul în care rețeaua, acest obiectiv – un sistem unificat de operare a rețelelor de transport în Europa – va funcționa și cu provocări, de la nivelul tehnic, până la nivelul comercial. Sunt teme care au fost ridicate. Am fost foarte plăcut impresionat pentru că au fost notate atent de către europarlamentarii care au participat, nu doar cei doi susținători ai evenimentului, dar și alți europarlamentari, având în vedere că mulți sunt raportori pe probleme legate de energie. Aceștia au fost prezenți, au ascultat, au notat subiectele și sunt sigur că vor avea timpul și vor acorda atenția cuvenită acestor subiecte.

R.L.: Domnule Bodea, vă mulțumim foarte mult și vă dorim succes în încheierea acestui eveniment, în follow-up, dar și în organizarea evenimentelor viitoare pentru că sunt un prilej pentru a arăta că în România se dezbate, că este interesată, că România are un domeniu în care poate performa și își poate seta priorități cu vocație europeană.

C.B.: Vă mulțumesc foarte mult și mă bucur că, în felul acesta, pot să sprijin în mod activ membrii Centrului Român al Energetiei, companii de prestigiu din România în domeniul energetic.


Centrul Român al Energiei este o organizație profesională pentru companiile și societățile energetice românești. Asociația și-a început activitatea în Bruxelles și Bucuresti în septembrie 2011, fiind condusă și finanțată de organizațiile membre, active, în prezent, în principal în domeniul energiei electrice, gazelor naturale și cărbunelui. CRE activează pentru a asigura pentru acestea condițiile cele mai libere și favorabile pentru competiție și progres cu scopul asigurării dezvoltării, a creșterii economice și bunăstării în România. Asociația facilitează dezvoltarea și consolidarea relațiilor între reprezentanții energeticii românești și instituțiile europene din Bruxelles.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending