Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO INTERVIU Președintele Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, la Romania Energy Day: Prin creșterea capacității de interconectare, România va fi un furnizor de securitate energetică în regiune

Published

on

Cea de-a cincea ediție Romania Energy Day, organizată de Centrul Român al Energiei la Parlamentul European a reprezentat un important cadru de expunere a intereselor companiilor românești de profil către mediul decizional european, consideră Corneliu Bodea, președinte CRE. În cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeana.ro, reprezentantul organizației românești care reprezintă platforma de dialog între industria energetică din România și instituțiile europene a punctat faptul că România poate deveni un furnizor de securitate energetică, însă trebuie căutate în mod continuu soluții pentru creșterea capacității de interconectare, exportul de energie, dar și riscurile tranzacționării unei energii ieftine către exterior.

Robert Lupițu (R.L.): Bună ziua. Domnule Corneliu Bodea, sunteți președintele Centrului Român al Energiei care astăzi (n.r. – 25 mai) organizează Romania Energy Day, cu sprijinului PPE și al social-democraților din Parlamentul European pentru a cincea oară, la Bruxelles. Acesta este un eveniment de profil foarte important pentru promovarea intereselor strategice energetice ale României și ale companiilor naționale de profil. Ce v-ați propus să aduceți în atenția mediului decizional european prin dialogul instituit între mediul decizional european și cel național/companii în sprijinul direcției și intereselor energetice ale României?

Corneliu Bodea ( C.B.): Aș începe prin a spune că ediția din acest an este specială pentru că este un an special. Anul 2016 este un an de reconsiderare și revizuire în domeniul energetic. Atât în România, cât și instituțiile europene regândesc cadrul directiv pe sistemul energetic. De aceea rolul nostru este aela de a reprezenta interesele companiilor noastre și a le expune mediului decizional, de dezbatere ( Parlamentul European) unde se creează forma și conținutul viitoarelor directive unde se stabilesc viziunile și obiectivele Uniunii Europene. Uniunea Energetică este o inițiativă deja aflată într-un stadiu important de dezvoltare și care va afecta în mod evident industria energetică din România. România are o capacitate importantă în domeniul energetic și cred că aceasta poate juca un rol important ca factor de securitate energetică regională, nu doar pentru consumatorii din interiorul granițelor României. De aceea este important ca în astfel de evenimente actorii din domeniul energiei să poată să își enunțe ideile, să poată să își exprime temerile și să discutăm deschis despre riscurile care pot afecta inclusiv consumatorii români.

Urmăriți și VIDEO&TEXT. Corespondență de la Bruxelles|Centrul Român al Energiei a organizat Romania Energy Day la Parlamentul European

R.L.: Centrul Român al Energiei este una dintre puținele structuri asociative care reprezintă înteresele companiilor românești din profilul enrgetic. În ce măsură follow-up-ul pe care îl urmăriți și input-ul care poate fi adus în urma acestui eveniment vor ajuta la creionarea strategiei energetice a României, care a fost adusă în discuție în cadrul dezbaterii, pentru a putea fi finalizată și implementată și care sunt prioritățile care ar trebui să se regăsească, mai ales din perspectiva companiilor naționale energetice?

C.B.: Aș sublinia un aspect deosebit de important pentru că rolul pe care noi, la Centrul Român al Energiei, dorim să-l sublinim, să-l scoatem în evidență în aceste discuții, în aceste dezbateri, este acela de a face follow-up și de a ne uita la implimentare măsurilor. Așa cum s-a enunțat și în sesiunea de dimineață (n.r. – 25 mai), strategiile sunt bune, importante. Corectitudinea cu care ele au fost gândite și concepute este importantă, dar ceea ce lipsește câteodată este ridicat de implementarea acestora. Acesta este motivul pentru care Centrul Român al Energiei dorește să urmărească ca anumite discuții, anumite idei, teme, să ajungă și să rămână pe mesele factorilor de decizie reamintindu-le acestora că implementarea strategiilor creează, din păcate, în România și nu numai, piedica principală în fața progresului unor astfel de inițiative.

R.L.: Ați putea să îmi exemplificați câteva dintre priorități și temele despre care vorbeați pentru că, până la urmă, companiile cu acestea vor veni și către mediul instituțional de la București, și către mediul decizional de la Bruxelles. Trebuie menționat că, pe lângă prezența europarlamentarilor români, Sorin Moisă și Adina Vălean, va participa și comisarul pe energie și acțiune climatică, Canete.

C.B.: Suntem foarte fericiți că îl avem pe domnul comisar Canete alături de noi astăzi și cred că este un semanal important pe care dumnealui îl dă României și interesului pe care îl acordă regiunii, în particular. Sunt câteva obiective și teme clare de discuție legate de new market design care este un concept de implementare care, în mod evident va afecta și influența mediul energetic al tuturor statelor din UE și, evident, al României. Vorbim despre creșterea capacității de internconectare care aduce odată cu creșterea siguranței și riscuri. Așa cum am menționat, România poate fi un factor de securitate energetică în zonă. Așadar, nu va fi un beneficiar de securitate, ci un furnizor de securitate. De aceea este important să-și servească și să-și urmărească niște interese în acest sens pentru dezvoltare și menținerea sistemului energetic din România. Expunerea consumatorilor vulnerabili pe care, din păcate, îi regăsim în România, fiind o economie în dezvoltare, la o piață unificată reprezintă o altă provocare pentru România. Iată câteva teme pe care noi trebuie să le luăm în discuție. Chiar dacă rolul nostru nu este acela de a rezolva, de a aduce soluții, ci de a crea un context în care, în primul rând, companiile membre ale CRE, dar și ceilalți jucători oficiali, membri ai Parlamentului, să-și poată enunța obiectivele, temerile și să deschidă o cale spre a căuta soluții. Abia apoi rolul nostru este acela de a face follow-up și de a ne asigura că temele discutate aici nu sunt uitate ci sunt implementate.

R.L.: Care sunt printre principalele obiective sau temeri care au fost enunțate până acum în cadrul evenimentului?

C.B.: Cred că au fost enunțate deja câteva subiecte foarte fierbinți. Așa cum am menționat, new market design și modul în care acesta va influența piața de energie în România, riscul ca energia ieftină să fie tranzacționată și consumată în afara României și expunerea, în acest fel, a consumului din România la prețul energiei mai crescut decât în prezent. De asemenea, modul în care rețeaua, acest obiectiv – un sistem unificat de operare a rețelelor de transport în Europa – va funcționa și cu provocări, de la nivelul tehnic, până la nivelul comercial. Sunt teme care au fost ridicate. Am fost foarte plăcut impresionat pentru că au fost notate atent de către europarlamentarii care au participat, nu doar cei doi susținători ai evenimentului, dar și alți europarlamentari, având în vedere că mulți sunt raportori pe probleme legate de energie. Aceștia au fost prezenți, au ascultat, au notat subiectele și sunt sigur că vor avea timpul și vor acorda atenția cuvenită acestor subiecte.

R.L.: Domnule Bodea, vă mulțumim foarte mult și vă dorim succes în încheierea acestui eveniment, în follow-up, dar și în organizarea evenimentelor viitoare pentru că sunt un prilej pentru a arăta că în România se dezbate, că este interesată, că România are un domeniu în care poate performa și își poate seta priorități cu vocație europeană.

C.B.: Vă mulțumesc foarte mult și mă bucur că, în felul acesta, pot să sprijin în mod activ membrii Centrului Român al Energetiei, companii de prestigiu din România în domeniul energetic.


Centrul Român al Energiei este o organizație profesională pentru companiile și societățile energetice românești. Asociația și-a început activitatea în Bruxelles și Bucuresti în septembrie 2011, fiind condusă și finanțată de organizațiile membre, active, în prezent, în principal în domeniul energiei electrice, gazelor naturale și cărbunelui. CRE activează pentru a asigura pentru acestea condițiile cele mai libere și favorabile pentru competiție și progres cu scopul asigurării dezvoltării, a creșterii economice și bunăstării în România. Asociația facilitează dezvoltarea și consolidarea relațiilor între reprezentanții energeticii românești și instituțiile europene din Bruxelles.

.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, în Germania, cu militarii români prezenți la baza NATO de la Geilenkirchen

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește marți cu militarii români prezenți la baza militară NATO de la Geilenkirchen, în contextul vizitei pe care șeful statului a efectuat-o marți în Germania pentru a participa la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, la invitația cancelarului Germaniei Angela Merkel și președintelui Franței Emmanuel Macron.

Baza de la Geilenkirchen este principalul centru militar de operare a Componentei Sentry Boeing E-3 a NATO, unul dintre cele două elemente operaționale ale Forței de Avertizare timpurie și control a Alianței Nord-Atlantice.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Citiți și 

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”

Angela Merkel, la semnarea Tratatului de la Aachen: ”Franța și Germania vor să contribuie la dezvoltarea unei armate a Uniunii Europene”

Emmanuel Macron, la semnarea Tratatului de la Aachen: Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Președintele Klaus Iohannis oferă asigurări: Tratatul franco-german de la Aachen nu readuce în prim-plan o discuție a Europei celor două viteze

Klaus Iohannis despre ”spiritul de la Sibiu” după 9 mai 2019: ”Sperăm să venim cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani”

Galerie FOTO | Klaus Iohannis, alături de Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen

 

.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Cuplul ”Merkron” oferă imaginea zilei în Europa: La Aachen, liderii Germaniei și Franței au semnat tratatul prin care promit să construiască o Europă unită, democratică și suverană

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au oferit marți, într-un oraș istoric pentru istoria Europei Unite – Aachen – , imaginea zilei pe continentul european și în lume după ce au semnat un nou tratat bilateral prin care Franța și Germania își asumă cooperare și integrare.

Ceremonia de semnare, care a avut loc în Sala Primăriei din Aachen, a fost marcată de discursurile celor doi lideri în care au reafirmat atât dorința Franței și a Germaniei de a construi o Europă unită, democratică și suverană, cât și ambiția Parisului și a Berlinului de a contribui la edificarea unei armate a Uniunii Europene și la consolidarea apărării europene.

Ulterior discursurilor celor doi lideri a avut loc semnarea Tratatului de la Aachen, care își propune să completeze Tratatul de la Elysée, semnat în aceeași zi în urmă cu 56 de ani și care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state.

FOTO: Bundesregierung

Tratatul a fost semnat din partea Germaniei de cancelarul Angela Merkel și de ministrul de Externe Heiko Maas, iar din partea Franței de președintele Emmanuel Macron și de șeful diplomației Jean Yves Le Drian.

Ceremonia a fost încheiată cu discursurile liderilor europeni prezenți la eveniment, președintele Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Citiți și 

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”

Angela Merkel, la semnarea Tratatului de la Aachen: ”Franța și Germania vor să contribuie la dezvoltarea unei armate a Uniunii Europene”

Emmanuel Macron, la semnarea Tratatului de la Aachen: Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Președintele Klaus Iohannis oferă asigurări: Tratatul franco-german de la Aachen nu readuce în prim-plan o discuție a Europei celor două viteze

Klaus Iohannis despre ”spiritul de la Sibiu” după 9 mai 2019: ”Sperăm să venim cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani”

Galerie FOTO | Klaus Iohannis, alături de Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis despre ”spiritul de la Sibiu” după 9 mai 2019: ”Sperăm să venim cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani”

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat optimist că la summitul liderilor europeni de la Sibiu din 9 mai 2019, Consiliul European va veni cu o declarație care să descriere în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene.

Șeful statului a făcut aceste precizări în condițiile în care a participat, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, la ceremonia de semnare a Tratatului franco-german de la Aachen, iar în cadrul discursului său a făcut referire la inspirația produsă de «spiritul de la Élysée» după Tratatul din 1963 și de «spiritul de la Aachen» după Tratatul din 2019.

Eu sper și cu toții din Consiliul European sperăm să reușim la Sibiu să venim poate nu cu un tratat, dar poate cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani”, a declarat Iohannis, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro cu privire la posibilitatea ca după summitul din data de 9 mai 2019 să se vorbească în Uniunea Europeană despre ”spiritul de la Sibiu”.

Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu va fi prima astfel de manifestare politică la nivel înalt din istoria Uniunii Europene organizată de Ziua Europei, 9 mai 2019.

Citiți și 

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”

Angela Merkel, la semnarea Tratatului de la Aachen: ”Franța și Germania vor să contribuie la dezvoltarea unei armate a Uniunii Europene”

Emmanuel Macron, la semnarea Tratatului de la Aachen: Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

Continue Reading

Trending