Premierul ungar Viktor Orban și-a exprimat vineri încrederea că Uniunea Europeană va rambursa costurile țării sale cu protejarea frontierei externe a Uniunii de migrația ilegală, anunță Reuters, citat de Agerpres.
În 2015, în timpul crizei migrației, Budapesta a închis o rută majoră de tranzit pe teritoriul Ungariei în fața a sute de mii de solicitanți de azil care fugeau de război și sărăcie, Orban bucurându-se de popularitate pe plan intern, dar atrăgând critici în plan extern.
”Ungariei îi va fi rambursată suma foarte importantă pe care a plătit-o pentru protejarea frontierei. Vor plăti, e doar o chestiune de timp”, a declarat Orban pe postul public de radio.
”Acum mai este doar un pas pe care mai trebuie să-l facă liderii vest-europeni, nu este deosebit de dificil din punct de vedere intelectual: dacă spun că graniţele trebuie protejate, atunci cei care chiar protejează graniţele nu trebuie pedepsiţi pentru asta”, a explicat el vineri, referindu-se la amendă.
Gulyas a cerut ca, în loc de amendă, Ungaria să primească de fapt o rambursare parțială a banilor, deoarece ”a cheltuit 2 miliarde de euro pentru acest (control la frontieră) fără nicio asistență financiară semnificativă din partea Uniunii Europene”.
El a susținut că, în timp ce ”alte țări au primit ajutor financiar pentru protecția frontierelor Schengen”, fără a preciza când s-a întâmplat acest lucru, Gulyas a afirmat că Ministerul Justiției din Ungaria va fi ”pregătit să intenteze un proces împotriva Comisiei”, pentru a rambursa costurile de protecție a frontierelor UE.
Într-o hotărâre emisă în iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că Ungaria a săvârșit o ”încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” prin impunerea restricțiilor prelungite privind dreptul de azil.
Litigiul datează din decembrie 2020, când Curtea a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, a limitat accesul la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională, făcând ”practic imposibilă” depunerea cererilor.
Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs.
Această practică ”sistematică”, a declarat atunci tribunalul, a implicat, de asemenea, escortarea forțată de către poliția maghiară a resortisanților țărilor terțe care au sosit în mod ilegal în Ungaria către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.
Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migratorie din întreaga UE justifică derogările, însă tribunalul a respins acest punct de vedere.
Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria ”nesocotește principiul cooperării sincere” și ”se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației blocului în materie de azil, cu efecte în lanț pentru statele membre vecine.
Prin urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să amendeze Ungaria cu 200 de milioane de euro și să impună Budapestei penalități de 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere pentru neexecutarea hotărârii CJUE.
Doar că Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impuse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Acest fapt a determinat Bruxellesul să trimită Budapestei o a doua solicitare de plată, pregătind terenul pentru o confruntare frontală dacă Ungaria nu achită amenda până la scadența din 17 septembrie.
În cazul în care se va întâmpla acest lucru, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că țările membre respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, va lansa așa-numita ”procedură de compensare”, adică va deduce din fondurile europene alocate Budapestei cele 200 de milioane de euro.
