Guvernul ungar condus de Viktor Orban este ”pregătit” să intenteze un proces împotriva Comisiei Europene, în contextul amenzii de 200 de milioane de euro imputată Budapestei de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, informează Politico Europe.
Gergely Gulyas, ministrul responsabil de cabinetul premierului Orban, a anunțat joi, în cadrul ședinței săptămânale de informare a guvernului, că ministrul afacerilor europene de la Budapesta, Janos Boka, va negocia cu Comisia Europeană în privința amenzii și a lansat un avertisment șefilor UE.
Gulyas a cerut ca, în loc de amendă, Ungaria să primească de fapt o rambursare parțială a banilor, deoarece ”a cheltuit 2 miliarde de euro pentru acest (control la frontieră) fără nicio asistență financiară semnificativă din partea Uniunii Europene”.
El a susținut că, în timp ce ”alte țări au primit ajutor financiar pentru protecția frontierelor Schengen”, fără a preciza când s-a întâmplat acest lucru, Gulyas a afirmat că Ministerul Justiției din Ungaria va fi ”pregătit să intenteze un proces împotriva Comisiei”, pentru a rambursa costurile de protecție a frontierelor UE.
Într-o hotărâre emisă în iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că Ungaria a săvârșit o ”încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” prin impunerea restricțiilor prelungite privind dreptul de azil.
Litigiul datează din decembrie 2020, când Curtea a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, a limitat accesul la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională, făcând ”practic imposibilă” depunerea cererilor.
Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs.
Această practică ”sistematică”, a declarat atunci tribunalul, a implicat, de asemenea, escortarea forțată de către poliția maghiară a resortisanților țărilor terțe care au sosit în mod ilegal în Ungaria către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.
Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migratorie din întreaga UE justifică derogările, însă tribunalul a respins acest punct de vedere.
Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria ”nesocotește principiul cooperării sincere” și ”se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației blocului în materie de azil, cu efecte în lanț pentru statele membre vecine.
Prin urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să amendeze Ungaria cu 200 de milioane de euro și să impună Budapestei penalități de 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere pentru neexecutarea hotărârii CJUE.
Doar că Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impuse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Acest fapt a determinat Bruxellesul să trimită Budapestei o a doua solicitare de plată, pregătind terenul pentru o confruntare frontală dacă Ungaria nu achită amenda până la scadența din 17 septembrie.
În cazul în care se va întâmpla acest lucru, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că țările membre respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, va lansa așa-numita ”procedură de compensare”, adică va deduce din fondurile europene alocate Budapestei cele 200 de milioane de euro.
Separat, executivul examinează amenda zilnică de 1 milion de euro pe care Curtea de Justiție a UE a aplicat-o, de asemenea, Ungariei, care crește cu fiecare zi în care guvernul continuă să ignore hotărârea din iunie.
Budapesta are termen până la 31 septembrie să explice ce fel de măsuri a introdus, dacă este cazul, pentru a ridica restricțiile privind dreptul la azil.
