România este interesată de implementarea unui mecanism al contractelor pentru diferență sau al acordurilor pentru cumpărarea de energie electrică care să asigure predictibilitate pe piață și investiții în producția de energie regenerabilă și nucleară, a transmis, marți, ministrul energiei Virgil Popescu, pe Facebook, în urma participării la reuniunea informală a Consiliului Energiei, organizată la Stockholm, în format comun cu Consiliul Transporturilor.
În cadrul reuniunii, au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda UE în domeniul energiei, precum pregătirea reformei pieței de energie electrică și menținerea competitivității industriei UE în actualul climat global competitiv.
Reforma pieței energiei electrice
De asemenea, ministrul a participat și la o reuniune comună a miniștrilor energiei și transporturilor pe tema accelerării tranziției energetice în sectorul mobilității prin politici energetice sustenabile.
În cadrul discuțiilor cu privire la reforma pieței energiei electrice, Virgil Popescu a avut un schimb de opinii cu omologii europeni și reprezentanții Comisiei Europene cu privire la opțiunile de modificare a designului pieței de energie electrică în sensul limitării efectelor negative ale unor potențiale crize energetice viitoare și asigurării unor prețuri stabile pentru consumatori și industrie.
Reprezentantul României a reiterat că țara susține „o reforma eficientă a pieței care să conducă la limitarea efectului prețului la gaze naturale asupra prețului la energie electrică”.
În acest sens, Virgil Popescu a arătat că România este interesată de „implementarea unui mecanism al contractelor pentru diferență sau al acordurilor pentru cumpărarea de energie electrică (Power Purchase Agreements) care să asigure predictibilitate pe piața de energie electrică pe termen lung și să stimuleze investiții în noi capacități de producție în domeniul energiei regenerabile și nuclearea”. Acesta a susținut, de asemenea, importanța unor „mecanisme de capacitate care să asigure securitatea în aprovizionarea în situații de urgență, cu utilizarea gazului natural și inclusiv a cărbunelui”.
„Este deopotrivă necesară menținerea flexibilităților la nivel național privind adoptarea unor măsuri specifice de protecție a consumatorilor prin tarife reglementate și alte facilități precum și a unor măsuri europene care s-au dovedit eficiente în situația de criză din anul 2022 (obligativitatea realizării stocurilor de gaze naturale, captarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii infra-marginali și de către alți actori de pe piața de energie, spre exemplu)”, a mai susținut ministrul român al energiei.
În context, el a ținut să mulțumească pentru recenta finanțare acordată de Comisia Europeană, prin programul Connecting Europe Facility, pentru depozitul subteran de gaze naturale de la Bilciurești, în suma de aproximativ 37 milioane Euro.
Propunerea legislativă concretă din partea Comisiei Europene cu privire la reforma pieței de energie electrică este așteptată în luna martie 2023.
Competitivitate industrială
Mai departe, în cadrul sesiunii dedicate competitivității industriei europene, Virgil Popescu a subliniat importanța protejării unor sectoare critice (industria chimică, a petrolului și oțelului fiind importante pentru România), a asigurării unei tratament echitabil pentru tehnologiile care vor beneficia de sprijin din partea UE și a unei distribuții geografice echilibrate a noilor investiții astfel încât și regiunea estic europeană să beneficieze de proiecte noi.
În ceea ce privește perspectivele pentru decarbonizarea sectorului transporturilor, ministrul român am ținut să accentueze importanța unei abordări coordonate la nivelul factorilor de decizie, în sensul implementării tehnologiilor potrivite pentru fiecare sector.
„De interes pentru România sunt atât electrificarea transporturilor cât și utilizarea hidrogenului curat și a biocombustibililor produși pe plan intern. Decarbonizarea transporturilor și a industriei nu este posibilă fără luarea în calcul a tuturor surselor de energie cu emisii reduse de carbon, energia nucleară fiind o soluție sigură și curată alături de sursele regenerabile”, a afirmat Virgil Popescu. „Decarbonizarea transporturilor va include atât aspecte de infrastructură (puncte de încărcare electrică pentru vehicule) unde vom colabora cu Ministerul Transporturilor, cât și stimulente financiare pentru utilizarea unor mijloace mai curate. România este de asemenea interesată de localizarea unor industrii critice precum producția de baterii care să permită dezvoltarea pieței locale a electro-mobilității, cu efecte sociale, economice și de mediu multiple”, a adăugat acesta.
În marja Consiliului informal, ministrul român am avut, de asemenea, o reuniune de coordonare cu statele membre cu o viziune similară in domeniul energiei nucleare, „confirmând suportul României pentru promovarea acestei surse de energie indispensabile pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE și pentru asigurarea securității în aprovizionare”.
Acesta a prezentat proiectele în domeniul nuclear civil avute în vedere de România (retehnologizarea Unităţii 1, finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, implementarea tehnologiei inovative a reactoarelor modulare de mici dimensiuni), în contextul în care energia nucleară reprezintă o opţiune strategică pentru România.
De asemenea, în domeniul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, ministrul a apreciat pozitiv cooperarea cu NuScale pentru proiectul de la Doiceşti, subliniind progresele realizate de România în acest domeniu de ultimă generaţie şi necesitatea unei abordării coordonate şi armonizate la nivelul UE pentru toate tehnologiile.
„În cadrul discuţiilor, am subliniat importanţa menţinerii în atenţie a unei bune coordonări între statele membre like-minded pe problematica acţiunii intentate de Austria la Curtea de Justiţie a UE cu privire la Actul Delegat Complementar care include energia nucleară şi gazul natural în domeniul de aplicare al Taxonomiei UE pentru Finanţare Sustenabilă. România va interveni în cadrul acţiunii aflate pe rolul CJUE de partea Comisiei Europene, în susţinerea Actului Delegat Complementar”, a mai scris Virgil Popescu pe Facebook.
În acest sens, ministrul român a agreat cu omologii din celelalte state participante „intensificarea cooperării asupra unor aspecte cheie precum noi proiecte nucleare, cercetare și inovație, asigurarea competențelor și a forței de muncă calificate”.
România și alte zece state membre vor să-și consolideze cooperarea în domeniul energiei nucleare
Potrivit AFP, 11 state membre UE, în frunte cu Franţa, şi-au reafirmat marţi voinţa de a „consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta „noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.
„Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care permit atingerea obiectivelor noastre climatice, să producem electricitate şi să garantăm securitatea aprovizionării”, afirmă cele 11 state într-o declaraţie comună semnată cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Energiei, organizată la Stockholm.
Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria) au convenit să îşi unească forţele pentru „a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi „exploatarea centralelor existente”.
Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, „posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi „introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.
Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a adoptat o poziție conciliantă în această chestiune: „Respectăm faptul că statele vor alege soluţii diferite pentru tranziţia lor, obiectivul fiind renunţarea la energiile fosile”, a comentat ministrul Energiei, Ebba Busch.
În schimb, Germania, Austria şi Luxemburg şi-au reafirmat marţi, la Stockholm, dezacordul faţă de extinderea energiei atomice în Europa.
„Pentru a câştiga cursa contra cronometru cu schimbările climatice trebuie să fim rapizi. Noi centrale nucleare înseamnă 15 ani pentru construcţie, de două şi trei ori mai scumpe decât energia eoliană şi fotovoltaică. Asta este ideologie, nu pragmatism”, a comentat luni ministrul energiei din Luxemburg, Claude Turmes.
Următoarea reuniunea a Consiliului Energiei va avea loc pe data de 28 martie, la Bruxelles.
