În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.

Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.

Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.

“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.

“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte. 

Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.

În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Hanke Bruins Slot, aflată în vizită la București, întrevedea având loc pe fondul intensificării dialogului politic și sectorial bilateral, precum și a coordonării constante și strânse la nivel european și internațional, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a punctat relevanța deosebită a intensificării dialogului politico-diplomatic și a cooperării economice și sectoriale, mai ales în domenii precum energia, educația, agricultura și industria de apărare. A apreciat, de asemenea, creșterea schimburilor comerciale care au atins anul trecut 8,4 miliarde euro.

Ministrul Luminița Odobescu a salutat contribuția Olandei la postura NATO de descurajare și apărare din România, îndeosebi participarea militarilor olandezi, în anii 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, precum și dislocarea în România a aeronavelor F-16 și a altor capabilități militare. În context, a evidențiat conlucrarea eficientă în ceea ce privește Centrul European de Instruire pentru aeronavele F-16 din România.

Oficialul român a prezentat o evaluare a evoluțiilor regionale critice de securitate pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a evidențiat necesitatea continuării sprijinului ferm pentru Ucraina și a unei abordări cuprinzătoare de asigurare a securității în întreaga regiune a Mării Negre, prezentând și demersurile României în acest sens. Cei doi oficiali au abordat și aspectele privind pregătirea summit-ului NATO de la Washington și necesitatea de a obține rezultate consistente atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic.

Citiți și Rivali în bătălia pentru poziția de secretar general NATO, Klaus Iohannis și Mark Rutte au avut o întâlnire bilaterală la Bruxelles

Ministrul Odobescu a salutat implicarea Olandei în sprijinul Republicii Moldova pe linie de reformă, dezvoltare și consolidare a rezilienței. În context, a evocat proiectul de twinning finalizat recent și destinat consolidării sectorului financiar din Republica Moldova, dezvoltat cu sprijinul consorțiului din care au făcut parte băncile centrale ale României, în calitate de lider proiect, Olandei și Lituaniei.

Întrevederea a prilejuit, totodată, trecerea în revistă a unor subiecte prioritare ale agendei europene, precum finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen și politica de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, cei doi miniștri au avut un schimb de vederi privind criza din Orientul Mijlociu.

Casa Albă și-a exprimat marți ”îngrijorarea profundă” față de adoptarea în Georgia a unei controversate legi privind ”influența străină”, atrăgând atenția că SUA ar putea ”reevalua” relația lor cu această țară din Caucaz, anunță AFP, citat de Agerpres.

Washingtonul se așteaptă ca ”președinția (georgiană) să facă uz de dreptul de veto”, a subliniat pentru presă purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre.

Momentan, SUA așteaptă să vadă dacă Parlamentul ”va încerca să treacă peste un eventual veto”, dar această lege ”ne va obliga să reevaluăm fundamental relaţia noastră cu Georgia”, a adăugat ea, argumentând că legislația ”contravine valorilor democratice şi care va îndepărta şi mai mult Georgia de valorile Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim de NATO”.

Parlamentarii georgieni au aprobat marți planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și manifesta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

Citiți și: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

De altfel, despre acest aspect vorbesc și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și comisarul european pentru extindere Olivér Várhelyi.

”UE a afirmat în mod clar și repetat că spiritul și conținutul legii nu sunt în conformitate cu normele și valorile fundamentale ale UE. Aceasta va submina activitatea societății civile și a mass-mediei independente, în timp ce libertatea de asociere și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale care se află în centrul angajamentelor Georgiei în cadrul Acordului de asociere și al oricărei căi de aderare la UE. Adoptarea acestei legi are un impact negativ asupra progresului Georgiei pe calea UE. Alegerea privind calea de urmat este în mâinile Georgiei. Îndemnăm autoritățile georgiene să retragă legea, să își mențină angajamentul față de calea către UE și să avanseze reformele necesare detaliate în cele 9 etape. UE este pregătită să continue să sprijine georgienii care lucrează pentru un viitor european”, reacționează cei doi oficiali europeni într-un comunicat al Comisiei Europene.

Urmând exemplul Kievului, Tbilisi a decis la 3 martie 2022 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, angajându-se pe o cale cu sens unic a valorilor democratice.

La distanță de câteva luni, mai precis pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a-i oferi acestei țări din Caucaz o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, pentru ca pe 8 noiembrie 2023, să decidă recomandarea acordării statului de țară candidată, după ce a constat progresele înregistrate de Tbilisi, decizie adoptată ulterior de liderii UE la 15 decembrie 2023.