Connect with us

GENERAL

Ziua Națională a Franței celebrată  în condiții stricte de securitate. Donald Trump, invitat de onoare al președintelui Emmanuel Macron

Published

on

Astăzi Franța celebrează Ziua sa Națională în condiții strice de securitate, pe străzile Parisului fiind mobilizați 11.000 de politiști care vor avea rolul de a supraveghea manifestațiile ce se vor desfășura, informează Gândul.info.

FOTO: Facebook / Donald J. Trump

Oaspetele de onoare al acestui eveniment este chiar președintele Statelor Unite, Donald Trump, care se află, împreună cu soția, în vizită de stat în Franța de pe 13 iulie.

Joi seară, Donald Trump şi Melania Trump, au participat la un dineu privat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cu soţia acestuia, Brigitte, în Restaurantul „Jules Verne” din Turnul Eiffel.

 Astăzi, de Ziua Naţională a Franţei, Donald Trump va asista la Parada de pe Bulevardul Champs-Elysees, la care vor participa şi 200 de militari americani. Este prima dată după anul 1989 când un preşedinte american este prezent la ceremoniile organizate de Ziua Naţională a Franţei.

Ceremoniile de Ziua Naţională a Franţei se desfăşoară în condiţii stricte de securitate, în contextul în care starea de urgenţă este încă în vigoare după o serie de atentate produse în ultimii ani, soldate cu sute de morţi şi revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.

Citiți și Donald Trump, prima sa vizită oficială la Paris: Președintele SUA se întâlnește cu Emmanuel Macron și participă la ceremoniile de Ziua Națională a Franței

În acelaşi timp, oraşul Nisa marchează un an de la atacul terorist soldat cu 86 de morţi. Pe 14 iulie 2016, în timpul festivităţilor organizate de Ziua Naţională a Franţei, Mohamed Lahouaiej-Bouhlel, un terorist de origine tunisiană rezident în Franţa, a comis un atac cu autocamion în oraşul Nisa, omorând 86 de persoane şi rănind alte 458. Autorul atacului a murit în schimbul de focuri cu poliţia. O ceremonie de comemorare a atentatului este programată vineri la Nisa.

Preşedintele Emmanuel Macron va fi prezent la ceremoniile comemorative de la Nisa şi se va întâlni cu rudele victimelor.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Reuniune importantă pentru România la München: Președintele Klaus Iohannis, întâlnire bilaterală cu vicepreședintele SUA Mike Pence

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește în aceste momente la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

FOTO – Reuniune bilaterală Klaus Iohannis și Mike Pence

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

 

Continue Reading

GENERAL

Rata șomajului în UE, în scădere la finele lui 2018. România, în topul statelor membre cu cea mai scăzută rată a șomajului

Published

on

Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) publică cifrele privind rata șomajului la nivelul UE28 și zonei euro, accentuând creșterile și scăderile din statele membre și în rândul tinerilor de până la 25 ani, în conformitate cu nivelurile șomajului măsurate la finele anului 2018. 

Șomajul în UE28 și zona euro

Rata șomajului ajustată sezonier în zona euro (EA19) a fost de 7,9% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu Noiembrie 2018 și în scădere de la 8,6% în decembrie 2017. Aceasta rămâne cea mai mică rată înregistrată în zona euro din octombrie 2008, potrivit cifrelor publicate de Eurostat. 

La nivelul UE, rata șomajului a fost de 6,6% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu noiembrie 2018 și în scădere de la 7,2% în decembrie 2017. Aceasta rămâne rata cea mai scăzută înregistrată în UE28 de la începutul estimărilor lunarre privind șomajul în UE în ianuarie 2000. 

Eurostat estimează că aproximativ 16 milioane de bărbați și femei din UE28, dintre care aproximativ 13 milioane în zona euro, au fost șomeri în decembrie 2018. În comparație cu noiembrie 2018, numărul șomerilor a scăzut cu 75 000 de persoane atât în ​​UE28, cât și în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul a scăzut cu aproximativ 1 milion și jumătate de persoane în UE28 și cu puțin peste 1 milion de persoane în zona euro.

Cum arată rata șomajului la nivelul statelor membre

Dintre statele membre, cele mai scăzute rate de șomaj din decembrie 2018 au fost înregistrate în Cehia (2,1%), Germania (3,3%), Polonia (3,5%) și Țările de Jos (3,6%).

Cea mai mare rată a șomajului a fost observată la Grecia (18,6% în octombrie 2018), Spania (14,3%) și Italia (10,3%).

În comparație cu un an în urmă, rata șomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepția Franței, unde a rămas
stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 21,0% până la 18,6% între octombrie 2017 și Octombrie 2018), Spania (de la 16,5% la 14,3%) și Croația (de la 9,7% la 7,7%).

Comparativ cu UE, în decembrie 2018, rata șomajului în Statele Unite a fost de 3,9%, în creștere față de 3,7% în noiembrie 2018 și în scădere de la 4,1% în decembrie 2017. 

În România rata șomajului, la finele anului trecut, era de 3.8%, pe locul 7 în topul țărilor din UE. 

Șomajul în rândul tinerilor
În decembrie 2018, în UE28 au fost șomeri puțin peste 3 milioane de tineri (sub 25 de ani), dintre care peste 2 milioane au fost în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 249 000 în UE28 și cu 141 000 în zona euro. În decembrie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,9% în UE28 și de 16,6% în zona euro, în comparație cu 16,1% și, respectiv, 17,8% în decembrie 2017.

În decembrie 2018, cele mai scăzute rate au fost observate în Cehia (5,8%), Germania (6,0%) și Țările de Jos (6,6%), în timp ce cele mai ridicate s-au înregistrat în Grecia (38,5% în octombrie 2018), Spania (32,7%) și Italia (31,9%).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), singurul deputat PNL care este membru al Delegației PE pentru monitorizarea controversatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, din luna februarie

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță, într-o postare pe Facebook, constituirea unei Delegații a Parlamentului European pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc în luna februarie, acesta fiind singurul deputat european din partea Partidului Național Liberal care este membru al delegației, alături de alți cinci colegi din principalele grupuri politice din PE (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii). 

,,Mă bucur să revin în Republica #Moldova pentru a monitoriza alegerile parlamentare din luna februarie. Aseară s-a constituit Delegația Parlamentului European de observare a alegerilor parlamentare. Sunt singurul eurodeputat #PNL din acestă delegație, din care mai fac parte încă cinci colegi reprezentând cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii).”

Politicianul atrage atenția asupra importanței alegerilor din Republica Moldova, care vor avea loc în baza unui sistem mixt contestat de către Comisia de la Veneția și instituțiile UE și pe fondul unui scandal legat de gestionarea frauduloasă a banilor europeni și anularea rezultatului alegerilor pentru Primăria Chișinăului din 2018, pentru coagularea unui viitor legislativ competent, ales democratic de către cetățenii moldoveni. 

,,Ca și în 2009, când am condus delegația PE, și anul acesta este vorba de alegeri decisive pentru viitorul moldovenilor: se votează pentru prima dată în baza unui sistem mixt, care ar putea confuza cetățenii, și care a fost adoptat ignorându-se recomandările Comisiei de la Veneția. Anularea alegerilor primăriei din #Chișinău în 2018, neinvestigarea fraudei bancare ca și nerespectarea recomandărilor Comisiei #Veneția au determinat #UE să sisteze asistența macrofinanciară. Pe acest fond, cetățenii sunt chemați la vot. Vom avea grijă ca aceste alegeri să fie organizate transparent și corect, pentru ca cetățenii să aibă la final, în parlament, oamenii pe care i-au dorit și care consideră că le reprezintă cel mai bine interesele.”

Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

,,Pentru noi este foarte important ca alegerile să fie corecte, transparente și democratice.”, încheie Marian-Jean Marinescu

Context

Alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019 reprezintă cel de-al IX-lea scrutin parlamentar organizat de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991, în urma căruia va fi ales Parlamentul de legislatura a XXI-a. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care concomitent sunt aleși 50 de deputați în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați în circumscripții uninominale.

Controverse

Alegerile pentru parlamentul moldovean din februarie se vor desfășura pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și mediaPartidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean / pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending