EXCLUSIV. Michael Binyon, The Times: GERMANIA are responsabilitatea de ajuta tarile lipsite de competitivitate. Cum vad europenii de azi mostenirea lui Monnet

 

 

Dan Carbunaru, corespondenta din Astanamichael binyon

Era corespondent THE TIMES la Moscova pe cand inca nu ma nascusem. A relatat, ca jurnalist, in timpul Razboiului Rece, din URSS, Washington si din Bruxelles. A trait, ca jurnalist, caderea  Cortinei de Fier. A vazut, dupa 89, cum visul crescut la Bruxelles cuprinde Estul Europei.   Am avut sansa de a vorbi cu el , la cea de-a sasea editie a Astana Economic Forum. Cu o cariera de 40 de ani la una dintre cele mai respectate redactii din lume, Michael Binyon este, astazi, o parte vie a istoriei Europei. Cu amabilitatea unui lord englez si sinceritatea unui analist in cunostinta de cauza, a acceptat sa acorde un interviu, in exclusivitate, pentru caleaeuropeana.ro:

Calea Europeana:  Va multumesc pentru bunavointa de a ne acorda acest interviu, reprezentati o mare parte a jurnalimului ca istorie si poate cunoasteti mai bine dect oricine altcineva cum s-a dezvoltat Europa de Est. cum vedeti pasii pe care i-a facut Europa in ultimii 50 de ani?

Michael Binyon: Este o intrebare intr-adevar interesanta pentru ca am vazut Europa in diversele ei stadii. Am fost corespondent la Bruxelles in 1988 si 1989, iar cele mai multe schimbari au avut loc atunci, iar eu le-am vazut din punctul de vedere al Europei de Vest, atat economic, cat si politic, iar asta a fost extraordinar. De asemenea, am vazut cum erau lucrurile in Europa de Est deoarece am fost corespondent in Moscova timp de 5 ani, pe vremea comunismului, a lui Brejnev, intre ’77 si ’82. Asa ca am stiut cat de departe este Europa de Est de acel nivel de libertate, autoritate, experienta si know-how care in Europa de Vest erau luate deja drept bun garantat.  Cred ca intregul continent a parcurs un drum lung. Este unirea dintre doua culturi, sau a doua parti de continent care au fost separate fortat de catre Al Doilea Razboi Mondial si acum persoanele mai tinere, il considera mai mult sau mai putin un drept garantat faptul ca Europa este un continent cu un scop comun, cu un ideal comun de prosperitate si fericire. Asta in timp ce acum 30 de ani erau doua continente: Europa de Est si Europa de Vest.

Calea Europeana:  Este acesta un drum cu un singur sens? Sunt voci care spun ca nu este un proces ireversibil si ca prosperitatea in Europa poate fi afectata, iar noi europenii trebuie sa acordam mai mult atentie acestei prosperitati si paci.

Michael Binyon: Cred ca este un mare pericol, pentru ca in cazul in care prosperitatea “ ramane blocata”, daca europenii nu pot rezolva problema monedei unice, daca somajul si masurile de asuteritate creeaza nemultumire sociala, in special somajul in randu tinerilor, vom vedea pericolul asupra stabilitatii si prosperitatii si asupra democratiei pe care am luat-o drept garantata in Europa de Vest. Uitati-va la ce se intampla in Grecia, spre exemplu, puteti vedea cresterea rapida a Golden Dawn, un fel de partid fascist de extrema dreapta, cu tot felul de idei totalitare. Vedeti foarte multe furie in randul tinerilor din Spania, Franta si alte locuri unde exista o rata ridicata a somajului in randul tinerilor si o dezamagire privind conducerea politica a Europei de Vest. Asta s-ar putea intampla in Est sau In Vest, depinde de faptul daca situatia economica va da semne de imbunatatire sau daca perspectivele pe termen lung vor fi sumbre. Cred ca liderii europeni trebuie sa faca mai multe eforturi de a intelege pericolele si sa se asigure ca nu duc la instabilitate politica.

Calea Europeana:   Ati vorbit despre Razboiul Rece ce a divizat Europa. Acum, criza economica pare sa imparta din nou Europa, intre nord si sud.

Michael Binyon: Este foarte adevarat ca sudul a fost intotdeauna partea mai saraca a Europei. Din punct de vedere economic, situatia a fost mult mai putin favorabila decat a fost pentru Scandinavia sau Germania. Ei au avut o rata ridicata de crestere economica aproape artificiala. Dupa ce UE s-a format, multe dintre tarile sudice au intrat in Uniune cu oportunitati extraordinare de bani ieftini, investitii si posibilitatea de a si le extinde. Din pacate, nu au luat niciuna dintre masurile de infrastructura care trebuia luate si nu au facut reformele politice de care era nevoie. De exemplu, in reducerea birocratiei, in lupta impotriva coruptiei, unde prosperitatea a mascat faptul ca starea de fapt  nu functiona foarte bine iar acum vedem ca liderii din multe dintre tarile din sus nu sunt suficient de puternici pentru a lua masurile necesare. Spre exemplu, in Grecia este cunoscut faptul ca pentru o perioada lunga de timp a avut loc “nepotismul” in numirea functionarilor publici. Oamenii primeau locul de munca pentru ca unchiul lor sau un verisor lucra in sistemul public. Acesta nu era un mod in care sa conduci o democratie civila. Iar acele reforme trebuiau facute, insa nu a fost asa. Cand vin provocarile economice, sistemul politic de conducere din Europa de Sud, din pacate, nu este suficient de robust pentru a putea gasi raspunsurile. Europa de Nord, in mod special locuri precum Scandinavia care se bucura de stabilitate politica si prospera sunt intr-o pozitie mult mai buna de a face fata acestor provocari.

Calea Europeana:    Credeti ca urmatorul pas, pentru ca am auzit foarte multe persoane spunand asta la Forumul Economic de la Astana, este acela ca Germania sa ia masuri? Statele din sud au inceput, chiar si Franta, sa puna presiune asupra Germaniei. Cat timp credeti ca va rezista Germania presiunilor si care va fi raspunsul dat?

Michael Binyon:  Cred ca germanii ar fi putin suparati daca ar auzi aceste apeluri de a face mai mult, pentru ca germanii spun “ uita-te la sumele de bani deja investite in Europa de Sud, uite cat de mult au platit germanii pentru Grecia. Si exista un sentiment de inteles printre alegatorii germani de rand. “ De ce trebuie grecii sa se pensioneze la o varsta mai redusa, de ce trebuie sa aiba vacante asa de lungi si de ce ar trebui contribuabilii germani sa plateasca pentru asta? Daca grecii vor sa traiasca mai bine, sa munceasca mai mult” – acesta este punctul lor de vedere.

Pe de alta parte, este perfect adevarat ca Germania a avut cel mai mare succes si cea mai mare prosperitate decat toate celelalte state de la crearea zonei euro. Si prin euro, prin definitie, inseana ca membrii mai slabi de pe piata vor reprezenta piata usoara pentru membrii mai puternici. Asadar prosperitatea germana este rezultatul faptului ca au avut acces la pietele sud-europene si, intr-o oarecare masura, au exploatatat aceasta prosperitate pentru nevoile proprii. Asadar, au o responsabilitate de a ajuta acele tari ce au suferit ca urmare a lipsei lor de competitivitate. Eu cred ca daca germanii vor in continuare piata unica, trebuie sa plateasca mai mult pentru ea, in sensul de transferuri, probabil permanente, de bani catre tarile mai sarace.

IMG_3764

Calea Europeana:  Credeti ca in viitori 50 de ani, ne vom mai uita cu acelasi respect catre personalitati precum Jean Monnet sau Robert Schuman, parintii proiectului european? Daca ne uitam la liderii actualI, Rompuy, Angela Merkel, Hollande, Sarkozy, va fi nivelul lor politic, ca viziune, la fel ca cel al liderilor din acea vreme?

Michael Binyon:  Nu cred ca mai este aceeasi urgenta de a crea o Uniune Europeana pentru ca generatia lui Monnet a fost generatia care a trait in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Europa a fost devastata de astfel de conflicte si de lupte, iar asta nu a ramas in memoria publicului larg, drept rezultat vedem persoane care iau drept garantata unitatea europeana. Nu mai vad aceasta ca pe o misiune mareata de a aduce Europa impreuna, nu mai este aceeasi pasiune atasata ideii de unitate, astfel oamenii se simt mai atasati de tarile lor de origine.

Simt ca sunt parte a Europei, dar in mod egal, simt ca ceea ce conteaza este ce face guvernul si cum le raspunde acesta cerintelor, sa spunem in Franta, sau Olanda, sau in orice alta tara. Olanda este un exemplu foarte bun pentru ca a fost una dintre tarile cele mai “europene”, unul dintre membrii fondatori ai pietei comune, iar acum se observa o schimbare extraordinara in mentalitate – o multime de olandezi sunt suparati pe modul in care guvernul lor a gestionat situatii, de pilda cea a imigrantilor si unde exista un resentiment fata de puterea centrala din Bruxelles. Eu consider ca liderii europeni de azi si liderii nationali trebuie sa lucreze din greu pentru a mentine entuziasmul fata de idealul european.

Michael Roger Binyon este jurnalist englez si corespondent strain eminent, cunoscut pentru perioada in care transmis corespondente din Moscova, pentru publicatia The Times  unde activeaza si in prezent , precum si pentru corespondentele din Berlin, Washington si Orientul Mijlociu. 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *