Premierul portughez Antonio Costa, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia Consiliului UE, şi-a exprimat vineri speranţa că până în vara acestui an va fi pus în practică certificatul european de vaccinare anti-COVID-19, ceea ce le-ar permite oamenilor să călătorească liber dacă fac dovada că s-au vaccinat, transmite Reuter și Agerpres.

„Suntem apărătorii unei măsuri la nivel european şi cu acest obiectiv lucrăm, în calitate de preşedinte (al Consiliului UE), cu Comisia Europeană. Speranţa pe care o avem cu toţi este ca până în vară să fie posibil ca acest document să existe”, a spus Costa, după o videoconferinţă cu liderii celorlalte state UE, desfăşurat joi şi vineri.

Liderii europeni au convenit să continue discuția privind implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival. 

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri în format videoconferință. Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criza curentă, consolidarea rezilienței UE în domeniul sănătății și al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătății, precum și aspecte privind cooperarea internațională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate și apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE și complementaritatea cu demersurile de la nivel internațional, precum și aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 și consolidarea rezilienței Uniunii în domeniul sănătății, șefii de stat și de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât și elemente privind măsurile la frontierele interne și externe ale Uniunii Europene.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor.

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa, informează Agerpres.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia este una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Statele membre ale Uniunii Europene au discutat luni despre necesitatea de a aborda preocupările consumatorilor și în alte politici sectoriale, precum și despre importanța consumatorilor pentru redresarea economică în urma crizei COVID-19 fiind esențială, se arată în concluziile adoptate de Consiliul Uniunii Europene și remise CaleaEuropeană.ro.

Concluziile vin ca un răspuns la comunicatul Comisiei privind „O nouă agendă a consumatorilor: consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o recuperare durabilă”, (denumită în continuare „Agenda”), care prezintă o viziune globală a politicii UE în domeniul protecției consumatorilor pentru perioada 2020-2025.  Acestea oferă îndrumări politice cu privire la o gamă largă de acțiuni anunțate de Comisie în Agendă.

„Noua agendă pentru consumatori este o etapă importantă pentru președinția portugheză și intenționăm să încurajăm dezvoltarea acesteia. Concluziile aprobate astăzi sunt un semnal clar al angajamentului Consiliului față de implementarea acțiunilor Agendei. Prin aceste concluzii, menținem ambiția ridicată atunci când vine vorba de promovarea unei economii sociale de piață europene corecte și dezvoltate”, a declarat, Ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Consiliul salută intenția Comisiei de a aborda aspecte precum „dreptul la refacere”, protecția consumatorilor online și offline și siguranța produselor, precum și prevenirea îndatorării excesive în viitoarele propuneri legislative. De asemenea, subliniază necesitatea coerenței în domeniul digitalizării cu propunerile recente, cum ar fi Legea serviciilor digitale, care ar trebui să stabilească un nivel ridicat de protecție pentru toți consumatorii.

Pe 25 februarie 2021, miniștrii responsabili pentru piața internă și industrie vor organiza, în sistem de teleconferință, o dezbatere politică privind Noua agendă a consumatorilor, pentru a discuta rolul întreprinderilor și al consumatorilor în promovarea redresării economice și a rezilienței. Dezbaterea va fi prezidată de ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira.