Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu exclusiv pentru Reuters că Ucraina, nu Rusia, este răspunzătoare pentru blocarea unui potențial acord de pace, o retorică contrastantă față de cea a europenilor, care au menționat în repetate rânduri că agresorul, adică Rusia, nu dorește pacea.

Într-un interviu exclusiv acordat miercuri în Biroul Oval, Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin este gata să pună capăt invaziei în Ucraina, care durează de aproape patru ani. Potrivit președintelui american, Zelenski s-a arătat mai reticent.

„Cred că este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin dispusă să încheie un acord”, a spus Trump despre președintele rus.

Întrebat de ce negocierile conduse de SUA nu au rezolvat încă cel mai mare conflict terestru din Europa de după al Doilea Război Mondial, Trump a răspuns: „Zelenski”.

Președintele SUA l-a acuzat de mai multe ori pe liderul ucrainean că blochează un acord de pace, deși Ucraina este țara invadată de Rusia, nu invers.

În ultima perioadă, dialogul s-a concentrat mai multe pe oferirea de garanții de securitate Ucrainei, Volodimir Zelenski călătorind în SUA în luna decembrie pentru a prezenta planul de pace în 20 de puncte, după consultări cu partenerii europeni.

Potrivit declarațiilor susținute de Trump susținute la finalul întrevederii cu Zelenski, planul de pace este finalizat în proporție de 95%, dar el a inserat și o doză de precauție, spunând că se poate destrăma.

Se pare că discuțiile cu privire la dosarul ucrainean au ieșit din epata intensă, fapt alimentat și de recentele acțiuni nesăbuite ale Moscovei, care a folosit la începutul acestui an o rachetă balistică de ultimă generație Oreșnik pentru a ataca Ucraina.

Gestul a fost imediat sancționat declarativ de Statele Unite, prin vocea ambasadorului adjunct american la ONU, calificând acțiunea drept „o escaladare periculoasă și inexplicabilă”.

Vicecancelarul german Lars Klingbeil l-a atacat pe președintele american Donald Trump pentru retorica sa privind Groenlanda și acțiunile din Venezuela, afirmând că situația este mai gravă decât recunosc politicienii, informează Politico Europe.

Comentariile scot la iveală diviziunile din cadrul coaliției de guvernare din Germania cu privire la modul de abordare a Washingtonului, pe fondul tensiunilor transatlantice crescânde. Ele marchează, de asemenea, o divergență între abordarea lui Klingbeil și cea a cancelarului german Friedrich Merz, care a adoptat o abordare mult mai prudentă față de Trump pentru a evita o ruptură cu Washingtonul.

„Alianța transatlantică trece printr-o perioadă de schimbări mult mai profunde decât am fi fost dispuși să recunoaștem până acum”, a declarat Klingbeil miercuri, având în vedere afirmația lui Trump că SUA trebuie să preia controlul asupra Groenlandei, precum și decizia administrației americane de a-și desfășura forțele militare pentru a-l aresta pe președintele venezuelean Nicolás Maduro.

„Relația transatlantică pe care o știam până acum se dezintegrează”, a adăugat el.

Merz, în schimb, a declarat în legătură cu Groenlanda că președintele SUA are preocupări legitime în materie de securitate, pe care NATO ar trebui să le abordeze pentru a ajunge la o „soluție acceptabilă pentru ambele părți”. Și în timp ce alte guverne ale UE au criticat puternic administrația Trump după capturarea lui Maduro, Merz a fost mai rezervat, calificând problema drept „complexă” din punct de vedere juridic.

În spatele criticilor mai vehemente ale lui Klingbeil la adresa lui Trump se ascunde un calcul politic clar. Vicecancelarul – care ocupă și funcția de ministru de finanțe – este liderul Partidului Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, care guvernează în coaliție cu blocul conservator al lui Merz și a înregistrat o stagnare a popularității. Atacarea mai vehementă a lui Trump ar putea fi o modalitate prin care partidul să-și îmbunătățească soarta.

Sondajele arată că majoritatea germanilor se opun cu tărie acțiunilor lui Trump în Venezuela și retoricii sale privind Groenlanda, iar opinia generală despre guvernul SUA se află la un nivel minim istoric. Doar 15% dintre germani consideră că SUA este un partener de încredere, potrivit sondajului de referință ARD Deutschlandtrend publicat săptămâna trecută, un nivel minim istoric.

Acest lucru subliniază riscul politic pentru Merz, care încearcă să evite confruntarea directă cu un președinte american profund nepopular în rândul electoratului german. Merz a calculat însă că menținerea canalelor de comunicare deschise cu președintele SUA este mult mai importantă.

Klingbeil, pe de altă parte, este mai puțin împovărat de diplomația internațională.

„Administrația Trump a clarificat că dorește să domine emisfera vestică”, a declarat el miercuri. „S-ar putea spune: «Da, ceea ce a făcut SUA în America Latină nu este frumos. Da, există și amenințări împotriva Mexicului, Columbiei și Cubei, dar ce legătură are asta cu noi? Dar apoi ne uităm la declarațiile de astăzi ale președintelui Trump despre Groenlanda. Apoi ne uităm la ceea ce a scris administrația Trump în noua sa strategie de securitate națională cu privire la Europa.”

„Toate certitudinile pe care ne puteam baza în Europa sunt sub presiune”, a adăugat Klingbeil.

Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite marchează cel mai brusc viraj al Washingtonului când vine vorba de aliații tradiționali, cu administrația Trump care descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale” și care acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

De altfel, în luna decembrie, Donald Trump și-a consolidat poziția față de Europa, despre care a spus că este un grup de națiuni „în declin”, condus de oameni „slabi”.