U.E.
40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE
Published
1 month agoon
By
Diana Zaim
La împlinirea a 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, Consiliul a adoptat o declarație prin care își reafirmă angajamentul față de spațiul Schengen și evidențiază rolul esențial al acestuia în consolidarea cooperării și integrării europene.
„Ne-am reunit cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a semnării Acordului Schengen pentru a sublinia angajamentul nostru comun față de securitatea Europei, consolidarea rezilienței și pregătirea pentru provocările actuale. Ghidați de valorile noastre comune, ne angajăm să continuăm să investim în spațiul comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor noastre externe, o luptă mai eficientă împotriva migrației ilegale și un nivel ridicat de securitate internă. Suntem hotărâți să colaborăm și să promovăm încrederea reciprocă, astfel încât generațiile actuale și viitoare de europeni să poată continua să se bucure de beneficiile spațiului Schengen”, a transmis Tomasz Siemoniak, ministrul polonez al internelor și administrației.
Cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume
Spațiul Schengen a devenit cea mai mare zonă de liberă circulație, oferind mobilitate fără restricții pentru peste 450 de milioane de europeni. Două milioane de persoane traversează zilnic frontierele interne. Spațiul Schengen facilitează comerțul intra-UE, care a depășit 4 100 de miliarde EUR în 2024. Sute de milioane de persoane traversează legal frontierele externe ale UE în fiecare an. Acest lucru face din spațiul Schengen cea mai vizitată destinație din lume, atrăgând 40 % din turismul internațional.
Șapte angajamente pentru păstrarea și consolidarea spațiului Schengen
În contextul instabilității geopolitice și al evoluției peisajului de securitate, UE se angajează să continue să investească într-un spațiu comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor externe și un nivel ridicat de securitate internă.
Prin intermediul a șapte angajamente, Consiliul va păstra și consolida funcționarea spațiului Schengen. Angajamentele includ:
- Promovarea și protejarea valorilor respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului într-un spațiu unic de libertate, securitate și justiție
- Apărarea liberei circulații a persoanelor, asigurându-se că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță, și luarea tuturor măsurilor adecvate în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe, circulația secundară, migrația, returnarea persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, precum și prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere offline și online, a terorismului, precum și a amenințărilor emergente, cum ar fi amenințările hibride sau criminalitatea informatică
- Dezvoltarea și aprofundarea cooperării între autoritățile de aplicare a legii și între agenții și îmbunătățirea dezvoltării și utilizării sistemelor informatice la scară largă pentru a se asigura că Schengen rămâne coloana vertebrală a cooperării europene în materie de securitate, care contribuie la securitatea cetățenilor săi
- Refuzarea intrării și împiedicarea trecerii neautorizate a frontierei de către persoanele care nu au dreptul de a intra și returnarea persoanelor care nu au dreptul de ședere, într-un mod uman și demn
- Consolidarea dimensiunii externe a spațiului Schengen, inclusiv prin intermediul unei politici eficiente în materie de vize, al gestionării frontierelor și al cooperării eficiente cu țările terțe în materie de returnare și readmisie
- Menținerea unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre și abordarea în comun a provocărilor cu care se confruntă spațiul Schengen
- Investirea într-un spațiu Schengen solid și funcțional – prin finanțare adecvată, inovare centrată pe om și noi tehnologii, acțiuni proactive.
La 14 iunie 1985, cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – au semnat Acordul Schengen. Obiectivul era eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne și permiterea liberei circulații a cetățenilor lor. Modalitățile practice de eliminare a controalelor la frontieră – și de consolidare a protecției frontierelor externe comune – au fost stabilite în Convenția Schengen din 1990. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și a condus la eliminarea efectivă a controalelor la frontieră între cele cinci țări, precum și între Spania și Portugalia, care se alăturaseră între timp.
De atunci, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne s-a extins și cuprinde în prezent 29 de țări. Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova
Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski
Măsurile fiscal-bugetare adoptate și cele în pregătire, discutate de premierul Bolojan cu agenția de rating S&P: Urmează măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat și gestionarea resurselor publice
Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina
Banca Centrală Europeană a lansat un concurs pentru designul viitoarelor bancnote euro. Doritorii sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august
Ministrul Dragoș Pîslaru: România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a PNRR. Lucru revalidat de Bruxelles
CONSILIUL UE
La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova
Published
2 hours agoon
July 15, 2025
Consiliul Uniunii Europene a impus marți măsuri restrictive împotriva a șapte persoane și a trei entități responsabile pentru acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența, precum și democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova.
Decizia a fost luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană după ce, la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova a fost inclus pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente.
În acest cadru, miniștrii europeni de externe au avut ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe, după cum a anunțat ministrul român de externe, Oana Țoiu, în preambulul reuniunii.
“Noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor, deja inclus pe lista UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și pentru incitare la violență. Listele includ lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului politic ȘOR, scos în afara legii. Unele dintre persoanele vizate astăzi au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, precum și în acte de mituire pentru a corupe mai mulți politicieni din Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.
Potrivit unui comunicat al MAE de la București, listările în cadrul regimului UE de sancțiuni au fost luate la inițiativa României.
Șefa diplomației române Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”, arată diplomația română.
Consiliul a inclus, de asemenea, pe listă compania A7, care are multiple legături cu Moscova și care a fost asociată cu eforturi de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE. În plus, Consiliul a inclus pe listă Blocul Politic „Victoria/Pobeda”, înființat de Ilan Șor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi. Centrul Cultural Educațional al Moldovei a fost inclus pe listă pentru facilitarea interferențelor electorale în alegerile prezidențiale din 2024.
Odată cu desemnările actuale, măsurile restrictive ale UE în contextul acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova se aplică, în total, unui număr de 23 de persoane și 5 entități.
Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție de fonduri sau accesul la resurse economice pentru acestea, direct sau indirect. În plus, se aplică o interdicție de călătorie pentru persoanele fizice vizate, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale Uniunii.
Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua cooperarea strânsă cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea acesteia în fața activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.
Măsurile restrictive ale UE au fost introduse în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau implementarea unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia.
Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.
Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică a acesteia în fața acțiunilor destabilizatoare ale actorilor externi.
NATO
Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski
Published
2 hours agoon
July 15, 2025
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.
În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.
Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.
Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.
A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).
Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.
Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
CONSILIUL UE
Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina
Published
2 hours agoon
July 15, 2025
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a participat marți la prima sa reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care s-a desfășurat la Bruxelles, în cadrul căreia sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei, a reprezentat un punct esențial pe agendă, la solicitarea și inițiativa României.
“Suntem aici astăzi să consolidăm și să creștem parteneriatele noastre internaționale, nu doar din punct de vedere comercial, ci și în rândul democrațiilor reziliente. Am început ziua cu un mic dejun de lucru informal cu Mihai Popșoi, ministrul de externe al Republicii Moldova. Consider că a fost o reuniune de lucru reușită, întrucât țările și-au exprimat sprijinul pentru calea europeană a Republicii Moldova, iar pentru România acest lucru are o importanță aparte, nu doar datorită numărului mare de cetățeni care sunt atât români, cât și moldoveni, ci și pentru că interesul nostru național, siguranța, prosperitatea, legăturile comerciale depind de rezultatul alegerilor moldovene de la sfârșitul lui septembrie. Iar în acest sens e foarte important să rămânem împreună. Rusia nu a câștigat în România prin toate tacticile pe care le-a folosit, îi vedem intervenind prin război hibrid în multe locuri din Uniunea Europeană, suntem acolo pentru a sprijini Republica Moldova și reziliența ei în fața războiului hibrid”, a declarat Țoiu, la începutul reuniunii.
Conform unui comunicat post-reuniune remis de Ministerul Afacerilor Externe, în marja reuniunii CAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a găzduit un mic-dejun informal cu participarea ministrului de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.
În acest cadru, ministrul român de externe a evidențiat situația complexă din R. Moldova în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului.
Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”.
“De asemenea, Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și al statelor membre și a reiterat susținerea pentru avansarea procesului de aderare la UE”, arată sursa citată.
Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Georgia, Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana. La secțiunea Afaceri curente au fost abordate relațiile UE-CELAC, Somalia. De asemenea, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a informat succint cu privire la dialogul strategic UE-China, respectiv summit-urile UE-China și UE-Japonia.
Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o intervenție prin video-conferință în care a prezentat ultimele evoluții din teren și discuțiile privind pacea in Ucraina, iar miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.
Ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina, cu accent pe sprijinul militar, financiar și asistența în perspectiva pregătirii viitorului sezon rece.
A subliniat, de asemenea, nevoia de a crește presiunea la adresa Rusiei prin adoptarea de noi măsuri restrictive. A salutat adoptarea a cinci listări suplimentare în temeiul regimului de măsuri restrictive privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia, precum și 15 listări în temeiul regimului de măsuri restrictive împotriva acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei peste hotare. Aceste măsuri sunt menite, în principal, să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul și să impună costuri economice și politice actorilor politici ruși responsabili de încălcarea drepturilor omului și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. A susținut adoptarea rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni și s-a exprimat pentru convenirea unei formule la nivelul UE care să permită limitarea diplomaților ruși pe teritoriul Uniunii.
Ministrul Oana Țoiu a exprimat sprijin pentru avansarea aderării Ucrainei și R. Moldova la UE și a susținut intensificarea eforturilor de outreach către partenerii globali cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv în perspectiva viitoarei Săptămâni la Nivel Înalt din cadrul Adunării Generale ONU din septembrie 2025.
Discuția privind evoluțiile din Orientul Mijlociu a abordat situația din Gaza, context în care ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța unor măsuri de îmbunătățire a situației umanitare grave. În acest sens, a salutat dialogul constructiv recent dintre UE și Israel, urmare căruia Israelul a convenit asupra unor măsuri semnificative pentru îmbunătățirea situației umanitare din Fâșia Gaza, măsurile urmând a fi implementate în zilele următoare. De asemenea, a reiterat susținerea pentru încheierea unui acord de pace și eliberare a ostaticilor.
În ceea ce privește Iran, șeful diplomației române a exprimat profunda îngrijorare față de acțiunile Iranului în regiune și pe plan internațional și dezaprobarea față de decizia regimului de la Teheran de a sista cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, a punctat necesitatea menținerii monitorizării atente a evoluțiilor din cadrul programului nuclear iranian, ulterior demantelării parțiale de către SUA a principalelor facilități de producție, acesta continuând să prezinte riscuri semnificative de proliferare și de amenințare la adresa securității globale.
Cu referire la evoluțiile din Georgia, șefa diplomației române a exprimat îngrijorare cu privire la regresul democratic al autorităților și la măsurile de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. De asemenea, a susținut importanța menținerii unei abordări principiale a UE față de situația din Georgia cu adoptarea unei reacții proporționale și reversibile, dar în același timp pragmatice, care să păstreze opțiunea de dialog, având în vedere obiectivul strategic pe termen lung al UE pentru regiune.
Referitor la Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana, oficialul român a exprimat importanța sprijinirii tranziției de la cooperare la un parteneriat sustenabil și a subliniat necesitatea asumării responsabilității partenerilor, ca pas esențial în vederea alinierii acțiunilor UE la specificul local al fiecărui stat.
Totodată, în contextul participării la reuniunea CAE, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare, José Manuel Albares Bueno, precum și cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe modalități concrete de valorificare a Parteneriatelor Strategice bilaterale, cu accent pe diversificarea schimburilor economice și securitatea regională, inclusiv cooperarea în domeniul industriei de apărare. În dialogul cu oficialul polonez, ministrul Oana Țoiu a punctat interesul pentru o conlucrare în vederea utilizării oportunităților comune oferite de finanțarea UE pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. În cadrul întrevederii cu omologul spaniol, demnitarul român a accentuat încrederea față de angajamentul comun pentru finalizarea Acordului bilateral privind dubla cetățenie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova

România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE, îi transmite ministrul apărării ambasadorului ucrainean la București

Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski

Măsurile fiscal-bugetare adoptate și cele în pregătire, discutate de premierul Bolojan cu agenția de rating S&P: Urmează măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat și gestionarea resurselor publice

Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina

Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu R. Moldova în vederea integrării, i-a asigurat vicepreședinta Henna Virkkunen pe Maia Sandu și Dorin Recean

Banca Centrală Europeană a lansat un concurs pentru designul viitoarelor bancnote euro. Doritorii sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Vot important în Comisia TRAN pe dosare strategice pentru bugetul UE 2026 și mobilitate militară. România poate atrage fonduri europene pentru infrastructură și securitate

De la 1 ianuarie 2026, Ucraina va fi integrată în zona de „roaming ca acasă” a UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, speră că misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington va contribui la deblocarea situației comerciale UE-SUA: Europa trebuie să fie pregătită în fața oricărui scenariu

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- JUSTIȚIE1 week ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE1 week ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui