Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.

Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune. 

În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%). 

În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).

Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).

Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.

Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.

Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare

O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).

70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.

Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.

În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).

8 din 10 cetățeni (83%) consideră că influența generală a științei și tehnologiei este pozitivă, relevă cel mai recent Eurobarometru privind cunoștințele și atitudinea cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, cu România clasată pe ultimul loc (65%).

© Eurobarometru

Două treimi dintre respondenți (67%) sunt de acord că știința și tehnologia ne fac viața mai ușoară, mai sănătoasă și mai confortabilă.

Respondenții sunt de părere că energiile regenerabile (87%), tehnologia informației și comunicațiilor (79%) și vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (77%) vor avea un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani.

Și la acest capitol România se clasează pe ultimul loc, cu doar 50% dintre români împărtășind părerea mediei europene.

© Eurobarometru

Sondajul arată că majoritatea europenilor doresc să afle mai multe despre evoluțiile științifice (58%). Cu toate acestea, lipsa de timp (40%), lipsa de interes (37%) și lipsa de cunoștințe în domeniul științei și tehnologiei (36%) rămân obstacole semnificative în ceea ce privește implicarea publicului în știință și tehnologie.

Sondajul a examinat, de asemenea, aspecte mai ample privind încrederea și echitatea în știință. Rezultatele arată că 77% dintre respondenți sunt de acord că știința și tehnologia ar trebui să ia în considerare nevoile tuturor grupurilor de persoane atunci când se dezvoltă noi soluții și produse, în timp ce alți 72% cred că guvernul ar trebui să își asume responsabilitatea de a se asigura că noile tehnologii aduc beneficii tuturor.

În paralel, majoritatea cetățenilor își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul aplicațiilor științifice de a amenința drepturile omului (58% sunt de acord cu afirmația) și aproape două treimi (64%) cred, de asemenea, că știința și tehnologia ar putea contribui la îmbunătățirea mediului și la combaterea schimbărilor climatice, dar că acestea ajută mai ales companiile să facă bani.

În ceea ce privește împărtășirea rezultatelor științifice și implicarea publicului, opt din zece respondenți (80%) sunt de acord cu afirmația conform căreia rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice ar trebui să fie puse la dispoziție online în mod gratuit, în timp ce mai mult de șase din zece respondenți (63%) sunt de acord cu afirmația conform căreia ”implicarea nespecialiștilor în cercetare și dezvoltare tehnologică garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor, valorilor și așteptărilor societății”.

Sondajul din acest an a pus accentul pe utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru cercetarea științifică, dezvăluind opinii diferite în rândul cetățenilor în această privință.

Puțin peste o treime dintre respondenți (38% dintre europeni și 25% dintre români) spun că au încredere în cercetarea științifică și în descoperirile create cu ajutorul IA, în timp ce un sfert (25%) nu au încredere în acest tip de cercetare.

© Eurobarometru

Cu toate acestea, jumătate dintre cetățenii UE (50%) sunt de acord că inteligența artificială utilizată în știință face progrese în ceea ce privește descoperirile științifice care vor conduce la soluții la provocări majore precum schimbările climatice și bolile grave.

Pentru a valorifica interesul cetățenilor și a sensibiliza publicul cu privire la sprijinul acordat de UE științei, cercetării și inovării, o campanie de comunicare a UE urmează să fie lansată în prima jumătate a anului 2025. Campania va prezenta proiectele de cercetare și inovare sprijinite de UE și rolul acestora în îmbunătățirea vieții oamenilor.

Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE (2021-2027), consolidează interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea co-creării agendelor de cercetare și inovare și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în realizarea cercetării și inovării.

Implicarea societății în cercetare și inovare este un domeniu prioritar de acțiune comună în UE în cadrul Pactului pentru cercetare și inovare în Europa, iar implicarea cetățenilor și a părților interesate se află în centrul agendei politice a Spațiului european de cercetare, contribuind la consolidarea impactului societal și a încrederii în știință.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică rezultatele recente ale alegerilor din România, subliniind că acestea ar putea influența negativ aderarea României la Spațiul Schengen și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare în țară.

“Dacă forțele europene și NATO nu câștigă alegerile din România, există riscul ca aderarea la Schengen și deciziile privind consolidarea prezenței militare să fie puse sub semnul întrebării, mai ales dacă declarațiile extremiste vor fi transpuse în practică”, a declarat Victor Negrescu, la Strasbourg, într-o întâlnire cu jurnaliștii români

Acesta a atras atenția asupra ascensiunii curentului anti-european și anti-NATO în România, menționând că rezultatele recente prin care candidatul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial au surprins colegii săi europarlamentari.

“Curentul anti-european și anti-NATO a câștigat mult teren, iar impactul rețelelor sociale, precum TikTok, joacă un rol semnificativ. Ca vicepreședinte al socialiștilor europeni, am observat că acest fenomen s-a manifestat și în alte state, deseori în detrimentul stângii și al socialiștilor”, a adăugat acesta.

Negociator-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul Victor Negrescu a obținut o suplimentare de fonduri pentru combaterea dezinformării online, el făcând acest anunț în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog direct cu cetățenii și a combaterii propagandei politice, subliniind că social-democrații din România sunt bine ancorați în valorile europene și euro-atlantice. “Trebuie să comunicăm mai direct cu oamenii, la nivel local. Prin ponderea sa politică, PSD poate menține un echilibru în viitorul Parlament, iar valorile social-democrate sunt necesare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Referindu-se la alegerile parlamentare, Negrescu a exprimat speranța că românii vor susține partide cu experiență și expertiză, avertizând împotriva unui „scenariu de tip Bulgaria” în care instabilitatea politică a afectat parcursul european. El a reiterat sprijinul său pentru parcursul european și NATO al României, subliniind că PSD va lua deciziile necesare după alegeri pentru a asigura acest traseu.

“PSD este puternic ancorat în parcursul european și euro-atlantic, iar eu voi susține în continuare acest drum”, a concluzionat Victor Negrescu.

Amintim că miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri, 21-22 noiembrie, la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.