Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce aceasta a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat joi că pe 9 mai Ziua Europei va fi sărbătorită la Chișinău, invitându-i pe cetățenii țării să se alăture evenimentelor ce se vor desfășura în Piața Marii Adunări Naționale. Momentul este unul istoric, întrucât, din 1990 și până în prezent, Republica Moldova a marcat pe 9 mai Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial impusă de URSS și Stalin.

“Pe 9 mai 1950 s-a pus piatra de temelie pentru pacea și unitatea de care se bucură țările din Uniunea Europeană de 7 decenii. Pe 9 mai sărbătorim și în Moldova Ziua Europei – sărbătorim năzuința noastră de a face parte din familia europeană și drumul nostru către o viață în bunăstare, siguranță și bună înțelegere pentru toți moldovenii”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Anul trecut, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Sandu au trecut prin Parlament un proiect de lege care modifică această zi a victoriei cu “Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial” și care va fi marcată pe 8 mai.

Acum, Maia Sandu îi invită pe toți cetățenii să celebreze împreună Ziua Europei în Piața Marii Adunări Naționale la un eveniment organizat de Guvernul Republicii Moldova în colaborare cu delegația Uniunii Europene.

“Vom discuta despre lucrurile cu care se mândrește Moldova, veți avea ocazia să vorbiți cu cabinetul de miniștri, să vizitați alături de copii Casa Guvernului, să aflați despre proiectele prin care construim Moldova Europeană și să vă bucurați de concertul din seara de 9 mai”, a explicat ea.

Maia Sandu a conchis anunțul său, punctând: “Europa ești Tu! Moldova Europeană suntem Noi!”.

Republica Moldova nu este la prima ispravă pro-europeană de acest gen. 

Înainte de a găzdui summitul Comunității Politice Europene de la 1 iunie 2023, R. Moldova a organizat ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai.

La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție, iar președinta Maia Sandu și președinta Parlamentului European Roberta Metsola au susținut discursuri.

R. Moldova a obținut la 23 iunie 2022, alături de Ucraina, statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, iar la 15 decembrie 2023 șefii de stat sau de guvern din UE au hotărât deschiderea negocierilor de aderare cu Chișinău și Kiev.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a avut joi o întâlnire cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pe care a asigurat-o că ”poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”.

În cadrul întâlnirii a participat și ministrul Justiției din țara noastră, Alina Gorghiu.

”România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății”, a menționat Ciucă într-un mesaj publicat pe Facebook.

La rândul său, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că instituția pe care o conduce va furniza Chișinăului ”experți pentru aderarea la UE”.

De asemenea, există eforturi de ambele maluri ale Prutului pentru ”a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova” unde cele două părți își propun un nou Plan de Acțiune în domeniul justiției.

”Vom analiza oportunitatea înființării unui post de magistrat de legatură al României în Republica Moldova. Avem un volum mare de cereri de asistența juridică. Aproape 250 de dosare doar în 2023, fără să luăm în considerare corespondență intermediară. Dacă le adăugăm și pe acelea, ne apropiem de 1000 de dosare. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate. Mâine, vom merge și la Penitenciarul Mioveni pentru a vedea condițiile din penitenciarele românești”, a mai anunțat Gorghiu în urma întâlnirii pe care a avut-o în cursul acestei zile cu omologul din Republica Moldova.

Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

O nouă oprire va fi și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu. Consultarea cetățenească ce va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze.