Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu anunță stare de urgență în Republica Moldova după ce Rusia a atacat militar Ucraina

Published

on

© presedinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat, joi, că Guvernul de la Chișinău va cere Parlamentului să declare starea de urgență în țară și le-a cerut cetățenilor moldoveni din Ucraina să revină acasă.

“În această dimineață, Rusia a lansat atacuri militare asupra țării vecine, Ucraina, încălcând flagrant normele dreptului internațional. Comunitatea internațională e unanimă în condamnarea acestui act de război. Am convocat Consiliul Suprem de Securitate. Am stabilit că Guvernul va cere Parlamentului să declare stare de urgență. (…) Solicit cetățenilor Republicii Moldova care se află în Ucraina să se întoarcă acasă. Toate punctele de trecere a frontierei sunt deschise și funcționează în regim extins, cu forțe suplimentare”, a spus ea într-o declarație de presă.

Republica Moldova are granițe terestre cu două state – România și Ucraina.

 

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia.

Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Între timp, România a solicitat activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

Separat de reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, membrii Comisiei Europene se vor întruni în Colegiul Comisarilor, liderii G7 vor avea o întrunire de urgență, iar șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană vor avea un summit special la Bruxelles, joi seară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

Published

on

© Ministerul Culturii

Arta cămășii cu altiță, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, a fost inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, au anunțat joi președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și ministrul de externe Nicu Popescu.

“Bucuria este și mai mare prin faptul că decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova și României vine pe 1 decembrie, o zi specială pentru românii de pretutindeni”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Ea a felicitat echipele de la Chișinău și București, care au promovat consecvent cămașa cu altiță la UNESCO.

Din partea României, secretarul de stat din cadrul MAE, Janina Sitaru a precizat că decizia a fost luată la Rabat, unde Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, dosar elaborat în comun de România și Republica Moldova.

Dosarul a fost elaborat prin Ministerele Culturii din cele două țări.

“Acest succes se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților din cele două state, cât și demersurilor diplomatice realizate în comun de România și Republica Moldova. Țin să le mulțumesc de asemenea doamnei ambasador Simona Miculescu, domnului secretar de stat Demeter András István, precum și colegilor din Republica Moldova cu care am colaborat îndeaproape, respectiv domnii secretari de stat Andrei Chistol și Ruslan Bolbocean, și doamna ambasador Corina Călugăru. A fost o adevărată demonstrație de cooperare și dialog interinstituțional eficient între cele două țări”, a afirmat Janina Sitaru.

 

Înscrierea în Lista Reprezentativă este un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a valorii acestei tradiții și a originii sale, precum și pentru asigurarea, într-o perspectivă durabilă, a promovării și protecției tehnicilor specifice utilizate de comunitățile de creație.

În 2021, Ministerul Culturii din România și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova au finalizat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România si Republica Moldova”, dosar transnațional coordonat de România, care pledează pentru înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Arta cămășii cu altiță este o piesă de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare. Cămașa femeiască de tip carpatic, încrețită în jurul gâtului pe bentiță și cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului. Altița reprezintă “partea mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (…), când e brodată cu cusături”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România și Republica Moldova sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură ce a trecut testul timpului și internalizează profund valorile europene, a declarat joi ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române s-a întâlnit la Lodz, în Polonia, cu omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu, în contextul participării lor la reuniunea Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“Împreună de Ziua Națională a României, 1 decembrie! I-am mulțumit prietenului meu Nicu Popescu pentru urările transmise azi”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Într-un mesaj separat, publicat pe Facebook, șeful diplomației de la Chișinău a transmis “La mulți ani” României și românilor.

“Ziua Națională a României reprezintă un moment de perspectivă și de speranțe pentru toate lucrurile bune pe care le vom dezvolta împreună de aici încolo, întărind pentru totdeauna comunitatea de istorie, cultură și limbă care ne unește în drumul nostru ireversibil spre Uniunea Europeană”, a scris Nicu Popescu pe Facebook.

 

Cei doi oficiali s-au întâlnit și miercuri, la București, acolo unde Republica Moldova a participat pentru prima dată la o reuniune a miniștrilor de externe din țările NATO, întrunire organizată în premieră în România, context în care NATO a decis să intensifice sprijinul acest stat partener, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, reformele și formarea pentru îmbunătățirea instituțiilor de securitate și apărare.

Miniştrii de externe din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se reunesc joi şi vineri la Lodz (Polonia), într-o întâlnire marcată de lipsa Rusiei.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

104 ani de la Marea Unire. Maia Sandu: România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu, a declarat președinta R. Moldova, Maia Sandu, într-un mesaj de Ziua Națională a România, care celebrează la 1 decembrie aniversarea a 104 ani de la Marea Unire.

Șefa statului moldovean a participat miercuri la recepția dedicată Zilei Naționale a României și organizată de Ambasada României la Chișinău.

“Astăzi, de 1 Decembrie, este o bucurie să sărbătorim împreună România. Să simțim recunoștință față de lucrurile bune făcute de români acasă și pretutindeni în lume, și să împărtășim de ce iubim România. România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu, pentru ajutorul imens și necondiționat oferit cetățenilor noștri, pentru susținerea puternică acordată aderării la Uniunea Europeană. România este iubită pentru limba română, în care am crescut ca într-o casă părintească, și pentru istoria comună – o istorie a curajului și a luptei pentru libertate”, a spus Maia Sandu

“Moldova privește către România cu recunoștință și speranță. Avem încrederea că mergem pe calea cea bună și că vom reuși să aducem Europa acasă la noi, inclusiv cu ajutorul României. Și pe o parte, și pe cealaltă a Prutului, oamenii își doresc să trăiască în pace și libertate, într-o casă europeană comună prosperă. Mulțumim României că ne rămâne aproape”, a adăugat ea.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Peste 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice participă în acest an la parada de Ziua Naţională a României.

Potrivit MApN, în blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite ale Americii.

La paradă participă preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.7 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA7 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE8 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN8 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 day ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending