Investigația Comisiei Europene privind subvențiile chineze pentru vehiculele electrice ”avansează”, aa anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economice în serviciul cetățenilor, în cadrul emisiunii POLITICO’s Brussels Playbook – și a lăsat să se înțeleagă că Bruxelles-ul ar putea impune tarife ”înainte de vacanța de vară”.

Termenul legal pentru introducerea de măsuri provizorii, cum ar fi tarifele sau cotele, este 4 iulie, la nouă luni după ce Comisia a început ancheta.

Când Politico l-a întrebat pe Dombrovskis despre posibilitatea unor măsuri provizorii, vicepreședintele executiv a răspuns: ”Ne putem aștepta la următorii pași înainte de vacanța de vară.”

Întrebat dacă un anunț privind măsurile provizorii va fi făcut înainte sau după alegerile europarlamentare din iunie, Dombrovskis a fost timid, spunând că nu este în măsură să ”anunțe dinainte date specifice” și că tabloul juridic ”stabilește anumite termene pe care va trebui să le respectăm”.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

”Sectorul vehiculelor electrice deține un potențial uriaș pentru competitivitatea viitoare a Europei și pentru poziția de lider în industria ecologică. Producătorii de automobile din UE și sectoarele conexe investesc și inovează deja pentru a dezvolta pe deplin acest potențial. Ori de câte ori vom găsi dovezi că eforturile lor sunt împiedicate de denaturări ale pieței și de concurență neloială, vom acționa în mod decisiv. Și vom face acest lucru cu respectarea deplină a obligațiilor noastre europene și internaționale – pentru că Europa respectă regulile, atât în interiorul granițelor sale, cât și la nivel mondial. Această anchetă antisubvenție va fi completă, echitabilă și bazată pe fapte”, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Investigația a fost demarată ca urmare a presiunilor exercitate de guvernul francez, care insistă să consolideze apărarea industrială a UE în fața industriei în ascensiune a vehiculelor electrice din China.

Cu toate că scopul este nobil, demersul a stârnit îngrijorare în Germania, a cărei industrie auto este expusă la piața chineză, Berlinul temându-se că Beijingul ar putea riposta, fapt ce ar declanșa un război comercial.

Într-o recentă declarație ce pare să trădeze tocmai acest aspect, de a proteja industria auto din Germania, cancelarul Olaf Scholz sublinia cu ocazia vizitei sale de trei zile în China, pe care a efectuat-o la mijlocul lunii aprilie, că mașinile din această țară vor fi binevenite pe piața germană, dar semnala că trebuie să fie respectate principiile concurenței echitabile.

Uniunea Europeană și-a intensificat în ultima perioadă acțiunile de contracarare a practicilor comerciale neloiale ale celei de-a doua economii a lumii.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi un sprijin financiar de 1 miliarde de euro pentru Liban pentru perioada 2024-2027,  în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa, informează Politico Europe.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acest sprijin continuu din partea UE va consolida serviciile de bază, cum ar fi educația, protecția socială și sănătatea pentru populația din Liban. El va fi însoțit de reforme economice, financiare și bancare urgente.

În plus, se va acorda sprijin Forțelor Armate libaneze și altor forțe de securitate prin furnizarea de echipamente și formare pentru gestionarea frontierelor și pentru combaterea contrabandei.

”Vizita mea de astăzi este o mărturie puternică a sprijinului continuu al UE pentru Liban și pentru poporul libanez. Acesta a fost, de asemenea, mesajul clar al liderilor europeni la ultimul nostru summit și ne angajăm să oferim un sprijin financiar puternic țării, având în vedere provocările semnificative cu care se confruntă. Suma de 1 miliard de euro până în 2027 va oferi asistența atât de necesară poporului libanez și va contribui la securitatea și stabilitatea acestuia”, a declarat von der Leyen la Beirut.

Anunțul a fost făcut în urma unei creșteri puternice a numărului de migranți sirieni care sosesc în Cipru, țară membră a UE, ceea ce l-a determinat pe președintele cipriot, Nikos Christodoulides, să ceară ajutorul blocului european. De altfel, oficialul cipriot a fost și el prezent la Beirut. 

Peste 2.000 de persoane au sosit în Cipru pe mare în primele trei luni ale anului 2024, față de doar 78 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor guvernului cipriot.

Vizita președintei von der Leyen în Liban are loc după reuniunea specială a Consiliului European din 17-18 aprilie, în cadrul căreia Consiliul a confirmat hotărârea UE de a sprijini persoanele cele mai vulnerabile din Liban, inclusiv refugiații, persoanele strămutate în interiorul țării și comunitățile gazdă, precum și de a consolida sprijinul acordat forțelor armate libaneze și de a combate traficul de persoane și contrabanda. Consiliul European a reafirmat, de asemenea, necesitatea de a realiza condiții pentru întoarcerea sigură, voluntară și demnă a refugiaților sirieni, astfel cum este definită de UNHCR.

Sprijinul UE se va concentra asupra următoarelor aspecte:

• sprijinirea serviciilor de bază, cum ar fi educația, sănătatea, protecția socială și apa, pentru persoanele cele mai vulnerabile din Liban, inclusiv refugiații, persoanele strămutate în interiorul țării și comunitățile gazdă;
• sprijinirea reformelor interne urgente, în special a celor solicitate de Fondul Monetar Internațional (FMI), inclusiv în sectorul bancar, contribuind la îmbunătățirea situației economice și a mediului de afaceri;
• sprijin pentru gestionarea frontierelor și a migrației, inclusiv combaterea traficului de persoane și a contrabandei, sprijin consolidat pentru forțele armate libaneze.

Extinderea UE a fost un succes în ansamblu, însă persistă o prăpastie economică între țările membre, a subliniat miercuri vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, răspunzător pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La 20 de ani de la aderarea la UE a a 10 țări din Europa Centrală și de Est, este clar că extinderea a fost o decizie corectă ”atât din punct de vedere geopolitic, cât și economic”, a declarat comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii POLITICO’s Brussels Playbook, adăugând că este imperativ ca UE să acționeze rapid și în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniune.

Cu toate acestea, oficialul european a semnalat că blocul european se confruntă cu inegalități în materie de creștere și cu ”provocări în materie de competitivitate” în rândul membrilor săi actuali, care ar putea să-l afecteze pe termen lung.

”Ne aflăm în fața unei transformări verzi și digitale a economiilor noastre (…) și este foarte important ca în acest proces să nu lăsăm țări și regiuni în urmă”, a declarat Dombrovskis, în contextul celebrării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE.

Țările europene mai bogate care încearcă să concureze cu subvențiile americane și chinezești riscă să distrugă condițiile de concurență echitabilă ale pieței unice, a adăugat el.

”Nu toate țările au posibilități egale. Țările din sud și țările din est nu vor putea să își subvenționeze companiile la fel de masiv ca Germania sau Franța”, a declarat Dombrovskis.

El a adăugat că UE ar trebui să analizeze instrumente de finanțare la nivelul întregii Uniuni pentru a proteja aceste condiții de concurență echitabilă. ”Din punctul meu de vedere, cu cât există mai multă flexibilitate în ceea ce privește ajutoarele de stat, cu atât mai multă flexibilitate trebuie să existe pentru redistribuiri prin bugetul UE”, a spus Dombrovskis.

Referindu-se la impactul geopolitic al extinderii UE, comisarul leton a afirmat că aceasta ”a făcut din UE un actor global mai puternic și mai mare. Și a plasat ferm noile state membre în cadrul lumii democratice occidentale”.

Referindu-se la țările baltice, Dombrovskis a declarat că extinderea a fost posibilă în 2004 deoarece a avut loc într-o perioadă scurtă în care Rusia era mai puțin autoritară.

”Am folosit această fereastră geopolitică de oportunitate, la scurt timp după ce ne-am recăpătat independența, în direcția integrării în UE și NATO”, a spus Dombrovskis. Dar unele țări au fost lăsate în urmă ”în zona gri, între Rusia și Occident”, a continuat el.

Dombrovskis a susținut că este important ca UE să acționeze rapid în ceea ce privește candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova de a adera la Uniune.

UE a demarat discuțiile de aderare cu cele două țări în decembrie, dar acestea așteaptă ca cele 27 de capitale europene să ajungă la un acord asupra cadrelor de negociere care stabilesc liniile directoare și principiile de bază pentru discuțiile de aderare, înainte ca negocierile să poată începe în mod oficial. Dombrovskis a susținut că, în mod ideal, acest lucru ar trebui să se realizeze până la summitul Consiliului European din iunie.

”Lumea este cu ochii pe noi. Acum nu este momentul să tergiversăm”, a spus el.

Constatând lipsa de lideri din țările din Europa Centrală și de Est la Bruxelles, el a cerut, de asemenea, ca UE să numească pe cineva din această regiune într-unul dintre posturile de conducere după alegerile europarlamentare din iunie.

Citiți și: Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a marcat cel de-al cincilea val de extindere din istoria sa cu acceptarea celui mai mare număr de țări în familia europeană: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La trei ani distanță, în 2007, România și Bulgaria aveau să devină și ele membre, urmate în 2013 de Croația.

În contextul războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, procesul de extindere a Uniunii Europene a revenit pe lista priorităților decidenților politici. Așa se face că șefii de stat sau de guvern au hotărât în cadrul Consiliului European din octombrie 2023 că este nevoie de lansarea unui proces de reflecție privind agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029, cu extinderea UE printre lista de priorități.

Pentru a fluidiza și facilita aceste consultări, Comisia Europeană a oferit o bază de dialog, propunând în martie 2024 o reformă “pre-extindere” a UE, axată pe integrarea treptată a țărilor candidate în piața unică și pe un mecanism de decizie cu majoritate calificată fără a periclita interesele strategice naționale.