Uniunea Europeană are responsabilitatea de a rămâne unită în apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli, a subliniat președinta Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, într-un discurs susținut în Parlamentul European.

„La 80 de ani de la fondarea Organizației Națiunilor Unite, este momentul să ne reînnoim angajamentul față de multilateralism ca forță a binelui în lume, care ne asigură mai multă siguranță, libertate și prosperitate. Într-o lume mai incertă, trebuie să ne dublăm angajamentul că cooperarea și dialogul între națiuni dau rezultate mai bune decât confruntarea”, a subliniat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit unui comunicat al legislativului european.

Adresându-se eurodeputaților, Annalena Baerbock a solicitat UE să rămână fermă în contextul tulburărilor geopolitice, al conflictelor și al crizelor. Ea a încurajat UE să apere adevărul și democrația împotriva utilizării dezinformării și informațiilor false ca instrument al politicii de putere, avertizând că deepfake-urile online care vizează în mod sistematic femeile reprezintă o amenințare pentru societățile democratice și deschise.

Președinta Adunării Generale a ONU a amintint de răspunsul decisiv și unitar al UE la invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani.

Vocea Europei a fost auzită la nivel mondial, a afirmat ea, iar astăzi lumea solicită UE să creeze alianțe interregionale pentru a proteja și a apăra Carta ONU și dreptul internațional.

Salutând noile acorduri comerciale cu Mercosur și India, precum și finanțarea suplimentară a UE pentru Zona de liber schimb continentală africană, Baerbock a descris angajamentul economic global ca o investiție pe termen lung în prosperitatea și securitatea globală.

Ea a solicitat, de asemenea, un sprijin puternic din partea UE pentru procesul de reformă a ONU80, în contextul în care Organizația Națiunilor Unite se confruntă cu o criză existențială de lichidități, invitând UE să dea exemplu prin plata la timp a cotizațiilor sale, promovarea propunerilor de reformă și angajarea în dezbateri amânate privind reforma financiară internațională, pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele față de țările din sudul globului.

Reafirmându-și angajamentul față de egalitatea de gen, Baerbock a cerut statelor membre ale UE să sprijine activ nominalizările femeilor în selecția următorului secretar general al ONU, subliniind că, în 80 de ani, această funcție a fost ocupată numai de bărbați.

Alesă în funcția de președinte al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite la 9 septembrie 2025, Annalena Baerbock și-a prezentat viziunea „Better Together” (Mai bine împreună) pentru organizație, care face apel la unitate în fața crizelor globale.

Printre prioritățile președinției sale se numără punerea în aplicare a agendei de reformă UN80, consolidarea eficacității ONU, promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și promovarea unei Adunări Generale incluzive, cu un angajament puternic al societății civile și al tinerilor, precum și un angajament clar în favoarea egalității de gen.

Annalena Baerbock este a cincea femeie care prezidează Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Ea a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe al Germaniei din decembrie 2021 până în mai 2025 și a fost membru al Parlamentului german din 2013 până în iunie 2025. Din 2018 până în 2022, Baerbock a ocupat funcția de copreședinte al Partidului Verde.

UNICEF este din ce în ce mai alarmat de rapoartele privind creșterea rapidă a volumului de imagini sexualizate generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) care circulă online, inclusiv cazuri în care fotografii ale copiilor au fost manipulate și sexualizate, potrivit unui comunicat.

Deepfake-urile – imagini, videoclipuri sau fișiere audio generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) astfel încât să pară reale – sunt utilizate tot mai frecvent pentru a produce conținut sexualizat care implică copii, inclusiv prin așa-numita „nudificare”, un proces prin care instrumente AI sunt folosite pentru a elimina sau modifica hainele din fotografii, creând imagini nude sau sexualizate fabricate.

Noi dovezi confirmă amploarea acestei amenințări în plină expansiune: într-un studiu realizat de UNICEF, ECPAT și INTERPOL în 11 țări, cel puțin 1,2 milioane de copii au declarat că, în ultimul an, imaginile lor au fost manipulate și transformate în deepfake-uri cu conținut sexual explicit. În unele țări, acest lucru reprezintă 1 copil din 25, echivalentul unui copil dintr-o clasă obișnuită.

Copiii înșiși sunt profund conștienți de acest risc. În unele dintre țările incluse în studiu, până la două treimi dintre copii au spus că se tem că AI ar putea fi folosită pentru a crea imagini sau videoclipuri cu conținut sexual fals. Nivelul de îngrijorare variază semnificativ de la o țară la alta, ceea ce subliniază nevoia urgentă de măsuri mai puternice de conștientizare, prevenție și protecție.

„Trebuie să fim foarte clari: imaginile sexualizate ale copiilor generate sau manipulate cu ajutorul AI constituie material de abuz sexual asupra copiilor (CSAM). Abuzul prin deepfake este abuz, iar nimic nu este „fals” în privința prejudiciului pe care îl provoacă”, subliniază UNICEF.

Atunci când imaginea sau identitatea unui copil este folosită, acel copil este victimizat direct. Chiar și în absența unui copil identificabil, materialele de abuz sexual asupra copiilor generate cu AI normalizează exploatarea sexuală a copiilor, alimentează cererea pentru conținut abuziv și creează provocări majore pentru autoritățile de aplicare a legii, în identificarea și protejarea copiilor care au nevoie de ajutor.

„UNICEF salută ferm eforturile acelor dezvoltatori de inteligență artificială care implementează abordări de tip safety-by-design și mecanisme solide de protecție pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor. Cu toate acestea, peisajul rămâne inegal, iar prea multe modele AI nu sunt dezvoltate cu garanții adecvate. Riscurile sunt amplificate atunci când instrumentele de AI generativ sunt integrate direct în platformele de social media, unde imaginile manipulate se răspândesc rapid”, transmite organizația.

UNICEF face un apel urgent pentru următoarele acțiuni, menite să combată amenințarea tot mai mare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor generate cu AI:

• Toate guvernele să extindă definițiile materialelor de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) pentru a include conținutul generat cu AI și să incrimineze crearea, obținerea, deținerea și distribuirea acestuia.
• Dezvoltatorii de AI să implementeze abordări „safety-by-design” și mecanisme de protecție solide pentru a preveni utilizarea abuzivă a modelelor AI.
• Companiile digitale să prevină circulația materialelor de abuz sexual asupra copiilor generate cu AI, nu doar să le elimine după ce abuzul a avut loc, și să consolideze moderarea conținutului prin investiții în tehnologii de detectare, astfel încât acest tip de material să fie eliminat imediat, nu la zile distanță după raportarea de către victimă sau reprezentantul acesteia.

„Prejudiciul cauzat de abuzul prin deepfake este real și urgent. Copiii nu pot aștepta ca legea să țină pasul”, mai subliniază UNICEF.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a reacționat ferm după apariția unor deepfake-uri cu conținut sexual explicit care implică minori, generate cu ajutorul Grok, instrumentul de inteligență artificială asociat platformei X, deținută de Elon Musk. Executivul european a subliniat că astfel de materiale sunt ilegale și complet inacceptabile în spațiul digital european.

Comisia a reamintit că X are obligația legală de a respecta Legea privind serviciile digitale (DSA) și de a preveni răspândirea conținutului ilegal, inclusiv a materialelor de tip deepfake generate prin inteligență artificială. Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a cerut companiei să corecteze rapid vulnerabilitățile instrumentului Grok, avertizând că, în lipsa unor măsuri imediate, UE este pregătită să aplice sancțiuni în temeiul DSA.

De la începutul lunii ianuarie, sute de femei și adolescente, inclusiv figuri publice, au acuzat că în fotografiile lor postate pe rețelele de socializare au fost „dezbrăcate” și postate în bikini de către Grok, la solicitarea utilizatorilor.

Instrumentul deepfake a determinat anchete din partea autorităților de reglementare din întreaga Europă, inclusiv la Bruxelles, Dublin, Paris și Londra.

Scandalul reprezintă un nou test al hotărârii UE de a-i ține în frâu pe Musk și marile companii tehnologice americane.

Cu doar o lună în urmă, Bruxelles-ul a amendat X cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea legii istorice a blocului privind platformele, Actul privind Serviciile Digitale (DSA).

Amenda a generat o reacție puternică din partea Washingtonului. Administrația Trump a decis să impună restricții de călătorie pentru mai mulți oficiali europeni, inclusiv pentru fostul comisar european pentru servicii digitale considerat arhitectul DSA, Thierry Breton.

Gestul a generat critici din partea Uniunii Europene, președintele francez Emmanuel Macron calificând hotărârea SUA drept „o formă de intimidare”. 

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că expirarea Tratatului New START reprezintă „un moment grav” pentru pacea și securitatea internațională, în condițiile în care dispar limitele obligatorii din punct de vedere juridic privind armele nucleare strategice ale Statelor Unite și Rusiei, pe fondul intensificării tensiunilor globale, informează un comunicat. 

Într-o declarație emisă după expirarea tratatului, la miezul nopții (ora GMT), joi, Guterres a afirmat că lumea intră pe un teritoriu necunoscut, fără nicio constrângere legală rămasă asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și Rusiei, cele două țări care dețin, împreună, marea majoritate a armelor nucleare existente la nivel mondial.

„Pentru prima dată în mai bine de o jumătate de secol, ne confruntăm cu o lume fără limite obligatorii privind arsenalele nucleare strategice” ale celor două state, a spus el.

Tratatul New START, denumit oficial Tratatul privind măsuri pentru reducerea și limitarea suplimentară a armelor nucleare strategice ofensive, a fost semnat în 2010 și a intrat în vigoare în anul următor.

Acesta limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate și impunea restricții asupra sistemelor de livrare, precum rachetele balistice intercontinentale și bombardierele grele.

Acordul includea, de asemenea, măsuri de verificare, precum schimburi de date, notificări și inspecții la fața locului, menite să reducă neîncrederea și să prevină erorile de calcul.

António Guterres a subliniat că deceniile de acorduri de control al armamentului nuclear – de la negocierile din perioada Războiului Rece privind limitarea armelor strategice până la New START – au jucat un rol esențial în prevenirea catastrofelor și în reducerea stocurilor nucleare globale.

„De-a lungul Războiului Rece și în perioada care a urmat, controlul armelor nucleare între aceste guverne a contribuit la prevenirea catastrofelor”, a spus el, adăugând că aceste cadre „au construit stabilitate” și „au prevenit erori de calcul devastatoare”.

Secretarul general al ONU a avertizat că prăbușirea acestui sistem de constrângere are loc într-un moment deosebit de periculos, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și al unui risc de utilizare a armelor nucleare care este „cel mai ridicat din ultimele decenii”.

Totuși, Guterres a arătat că acest punct de cotitură poate reprezenta și o oportunitate de a regândi controlul armamentului, adaptat unui mediu de securitate în schimbare, salutând declarațiile președinților Statelor Unite și Rusiei, care au recunoscut pericolele relansării unei curse a înarmării nucleare.

„Lumea se uită acum către Federația Rusă și Statele Unite pentru a transforma cuvintele în fapte”, a spus António Guterres, îndemnând ambele părți să revină la negocieri „fără întârziere” și să ajungă la un cadru succesor care să restabilească limite verificabile, să reducă riscurile și să consolideze securitatea globală.