Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron crede că Europa are nevoie de personalități puternice: Aș susține-o pe Angela Merkel dacă ea vrea să devină președintele Comisiei Europene

Published

on

©️ Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat marţi RadioTeleviziunii elveţiene (RTS) că el ar susţine-o pe cancelarul german Angela Merkel dacă aceasta ar candida pentru a-i succede lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, informează Reuters.

“Europa are nevoie de feţe noi, de personalităţi puternice, ea are nevoie de oameni care au o credibilitate personală şi competenţe pentru a umple posturile care le aparţin”, a declarat şeful statului francez într-un interviu acordat cu ocazia sosirii sale la Geneva pentru festivităţile prilejuite de împlinirea de 100 de ani de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii OIM, evenimente la care a luat parte alături de șefa guvernului de la Berlin.

Întrebat despre cancelarul german, el a răspuns: “Nu vreau să mă angajez pentru Angela Merkel pentru care am multă prietenie. Dacă ea ar vrea să devină preşedinta Comisiei Europene, eu aş susţine-o“, a spus el, citat de Agerpres.

Trebuie precizat faptul că numele Angelei Merkel pentru a ocupa o poziție de top la Bruxelles – fie președinte al Comisiei Europene, fie președinte al Consiliului European – a fost vehiculată intens în ultima perioadă. Mai întâi, Jean-Claude Juncker a precizat că aceasta este ”foarte calificată” pentru o funcție europeană la cel mai înalt nivel, iar apoi presa a relatat că Merkel a fost curtată de liderii europeni la Summitul informal de la Sibiu cu propuneri similare. Cu toate acestea, Merkel a pus capăt acestor speculații, precizând că nu este ”disponibilă pentru nicio funcție politică, nici măcar în Europa”.

Emmanuel Macron se opune, în schimb, candidatului susținut de Angela Merkel

Bineînţeles pentru că eu cred că trebuie cineva puternic“, a subliniat Macron, cel care este principalul opozant al unei legături automate între rezultatele alegerilor europarlamentare și desemnarea candidatului cap de listă al familiilor politice europene.

“Cred că Europa are nevoie de noi chipuri şi figuri puternice, deci e nevoie personalităţi care să poată să aibă aceste calităţi”, mai arătat preşedintelui francez, deși acesta este un critic solid al candidatului PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, puternic susținut de Angela Merkel.

Macron pe care îl vede lipsit de ”experiență” întrucât nu a deținut nicio funcție de top guvernamentală de-a lungul carierei sale politice, germanul fiind până în prezent doar parlamentar și lider al grupului PPE. După summitul din 28 mai însă, Angela Merkel, care a participat la încheierea campaniei electorale a lui Manfred Weber, și-a refirmat sprijinul pentru candidatura acestuia din urmă și a subliniat importanţa de a conduce negocierile într-o atmosferă de respect pentru a păstra capacitatea UE de a lua decizii în viitor.

Citiți și Minisummit fără succes la Bruxelles: Șase prim-miniștri europeni au ”identificat provocări” în negocierile pentru numirea viitorului președinte al Comisiei Europene

Negocierile asupra posturilor-cheie din Uniunea Europeană – preşedinţiile Comisiei, Consiliului European, Parlamentului European şi postul de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic” – au început la Consiliul European din 28 mai în urma alegerilor europene.

Atunci, liderii europeni l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să înceapă discuțiile politice și instituționale cu Parlamentul European prin care să negocieze, în numele Consiliului European, un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Subiectul va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending