Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a co-prezidat vineri, la Chișinău, cea de-a șaisprezecea Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, potrivit unui comunicat de presă.

Împreună cu omologul său din Parlamentul Republicii Moldova, deputatul Marcel Spatari, și cu colegii din Parlamentul European și din Legislativul de la Chișinău, participanții au adoptat în unanimitate declarația reuniunii, în care se cere începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul anului 2025.

„Luna aceasta, Consiliul Uniunii Europene trebuie să facă acest pas. Nu mai există niciun motiv tehnic să amânăm deschiderea negocierilor pe clustere. Republica Moldova este pregătită, lucru confirmat și de cel mai recent raport al Comisiei Europene privind extinderea”, a declarat Siegfried Mureșan.

„Cetățenii Republicii Moldova au votat pro-european la ultimele cinci alegeri generale consecutive, în speranța unui viitor în Uniunea Europeană și cu încrederea că partenerii europeni vor fi alături. Trebuie să le confirmăm această încredere. În plus, avansarea procesului de integrare este și în interesul Uniunii Europene. Amânarea următorului pas în procesul de negociere nu-i ajută decât pe inamicii Uniunii Europene”, a mai spus eurodeputatul.

În același timp, declarația cere Comisiei Europene să ofere mai mult sprijin Republicii Moldova în atragerea fondurilor europene din Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro.

„Am adoptat anul acesta cel mai mare instrument european de sprijin din istoria Republicii Moldova: 1,9 miliarde de euro pentru ca țara să se modernizeze, să se apropie de standarde europene și să crească nivelul de trai pentru oameni. 289 de milioane de euro au fost disbursați până acum din acest buget. Noi considerăm că atragerea acestor fonduri trebuie accelerată, iar următoarele tranșe să vină cât mai repede, pentru ca oamenii să simtă mai mult și mai rapid beneficiile acestor investiții și reforme. De aceea, cerem Comisiei Europene să se implice mai mult în a ajuta Moldova să implementeze planul și să atragă fondurile”, a mai spus Mureșan.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii şi deputații susțin, în declarație, necesitatea întăririi siguranței Republicii Moldova în fața agresiunii externe, în special dinspre Federația Rusă.

„Rusia a încercat să influențeze alegerile din Moldova și să stopeze parcursul european al țării și a eșuat. Dar riscurile de securitate rămân și vor crește din nou. Pe măsură ce Moldova va avansa pe drumul aderării, Rusia va încerca și mai mult să stopeze acest parcurs. De aceea, cerem ca Moldova să fie implicată în măsurile comune în domeniul apărării pe care le luăm la nivel european. Uniunea Europeană este sigură doar dacă Moldova este sigură”, a adăugat europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Citiți și Siegfried Mureșan: Republica Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investiții, cooperare și prezență diplomatică

Într-un interviu acordat luna trecută pentru CaleaEuropeană.ro, Mureșan a declarat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani, în condițiile în care Chișinăul a demonstrat progrese constante în modernizare și reforme, iar sprijinul politic european este covârșitor.

Eurodeputatul a explicat că, potrivit planificării actuale, Republica Moldova ar urma să primească fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar după aderare să aibă acces la fondurile structurale și agricole, la fel ca toate statele membre.

Republica Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investiții, cooperare și prezență diplomatică, a declarat joi eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE (2028–2034) și președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova.

„Tot mai multe state membre ale Uniunii Europene deschid ambasade la Chișinău: un semnal de încredere în parcursul său european”, a scris Siegfried Mureșan, pe Facebook.

În acest context, Siegfried Mureșan a discutat joi cu ambasadorii statelor membre ale UE acreditați în Republica Moldova despre stadiul implementării agendei de reforme și despre modalitățile prin care autoritățile de la Chișinău pot fi sprijinite mai mult.

„Am analizat împreună stadiul implementării agendei de reforme și am discutat despre cum putem ajuta autoritățile de la Chișinău mai mult, atât prin mecanismele Uniunii Europene, cât și prin sprijin direct, oferit de capitalele europene”, a spus eurodeputatul. 

Citiți și INTERVIU | Siegfried Mureșan: Aderarea R. Moldova la UE se poate concretiza în următorii ani. Nu există opoziție față de acest proces

Într-un interviu acordat luna trecută pentru CaleaEuropeană.ro, Mureșan a declarat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani, în condițiile în care Chișinăul a demonstrat progrese constante în modernizare și reforme, iar sprijinul politic european este covârșitor.

Eurodeputatul a explicat că, potrivit planificării actuale, Republica Moldova ar urma să primească fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar după aderare să aibă acces la fondurile structurale și agricole, la fel ca toate statele membre

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL/PPE) a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că a votat în plenul Parlamentului European pentru simplificarea procedurilor prin care fermierii pot accesa produse de protecție a plantelor, inclusiv alternative inovatoare la pesticidele clasice. Raportul adoptat reprezintă poziția Legislativului înaintea modificării regulamentului european privind aprobarea și introducerea pe piață a pesticidelor și produselor biologice.

Motreanu subliniază că produsele de biocontrol, precum soluțiile naturale, microorganismele, extractele botanice sau insectele utile, trebuie să devină „o parte importantă din trusa de instrumente” a agricultorilor, mai ales în contextul în care unele pesticide convenționale ar putea fi interzise în viitor. „Fermierii au nevoie de alternative viabile”, a afirmat eurodeputatul.

Potrivit lui Motreanu, Parlamentul susține:

• proceduri mai rapide și mai simple de aprobare pentru produsele de biocontrol;
• o linie prioritară pentru evaluarea acestor produse;
• finanțare dedicată dezvoltării lor.

El subliniază, însă, că accelerarea biocontrolului „nu trebuie să întârzie aprobările produselor convenționale”, de care fermierii depind încă în practică.

Pentru reducerea blocajelor administrative, europarlamentarul propune recunoașterea automată între statele membre a produselor deja autorizate la nivel național, astfel încât fermierii să aibă acces mai rapid și uniform pe piața europeană.

Motreanu afirmă că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) trebuie să primească finanțare suplimentară, alături de autoritățile naționale, pentru a accelera evaluările și autorizările produselor fitosanitare.

Totodată, eurodeputatul a solicitat:

• fonduri sporite pentru formarea profesională a fermierilor care vor folosi noile tehnologii și alternative;
• stimulente financiare, sub formă de subvenții sau compensații;
• sprijin dedicat pentru IMM-urile care inovează în domeniul biocontrolului.

Motreanu consideră că o astfel de abordare va permite fermierilor europeni să facă tranziția către soluții mai sustenabile fără a compromite producția agricolă.