Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. Exit-poll-ul prezentat de Digi24 și și realizat de IRES nu ia în calcul prezența la vot din diaspora, cea mai mare din istoria unui scrutin din România.
EXIT-POLL IRES, ora 21:00:
Klaus Iohannis – 67,1%;
Viorica Dăncilă – 32,9%;
EXIT-POLL IRES, ora 20:00:
Klaus Iohannis – 66,5%;
Viorica Dăncilă – 33,5%;
Spre comparație, cel mai mare număr de voturi înregistrat de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale a fost obținut de Emil Constantinescu (7,05 milioane de voturi, 54,41%) în 1996. Pe de altă parte, în 2014, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43% din voturi, cel mai mare procent pentru un candidat de dreapta până la acel moment, și un total de 6,28 milioane de voturi.
În ce privește istoria electorală a candidaților de stânga, cel mai mic număr de voturi obținut de un candidat PSD fusese înregistrat în 2004, când Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.
LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Prezența la vot în timp real – în țară și în străinătate
Aproape 10 milioane de români, reprezentând aproape 50% din totalul alegătorilor, au votat la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central la ora 21:00 în România și cu 1-2 ore înainte de închiderea urnelor în majoritatea secțiilor de vot din Europa. Peste 9,1 milioane de români au votat în țară. Peste 920.000 de voturi au fost înregistrate în diaspora, o prezență fără precedent în istoria electorală din România.
Care este rolul președintelui, potrivit Constituției
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Politica internă
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.
Politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)
Apărarea țării și securitatea națională
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)
Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.
