POLITICĂ
Alegerile legislative din România, în presa internațională: Partidele pro-europene rezistă avansului ultranaţionalist, care contestă orientarea pro-occidentală
Published
1 month agoon
Principalele agenţii internaţionale de presă comentează rezultatele provizorii ale alegerilor parlamentare de duminică din România, unde Partidul Social-Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-au clasat pe primele două poziții, într-un scrutin legislativ considerat crucial și existențial pentru democrația din România după victoria surpriză a unui candidat ultranaționalist anti-UE și anti-NATO la primul tur al alegerilor prezidențiale, rezultat care își așteaptă deznodământul la Curtea Constituțională.
Elementele comune evidenţiate sunt respingerea unei mişcări de “extremă dreapta”, care rămâne totuşi în plină ascensiune, şi incertitudinea politică din ţară, relatează Știrile ProTV, care captează principalele reacții din presa externă.
Conform rezultatelor parțiale pentru Camera Deputaților, după centralizarea a 99,69% din secțiile de vot, PSD este creditat cu 22,13%, AUR – 17,92%, PNL – 13,31%, USR – 12,31%, Partidul SOS – 7,27%, Partidul Oamenilor Tineri (POT, care îl susține pe Călin Georgescu) – 6,38% și UDMR – 6,38%.
În ce privește aceleași rezultate pentru Senat, PSD a obținut 22,48%, AUR 18,21%. Cele două formațiuni sunt urmate de PNL, cu 14,35% din sufragii și USR cu 12,18%. Potrivit rezutatelor, în legislativul de la București vor mai intra Partidul SOS – 7,67%, UDMR – 6,43% și Partidul Oamenilor Tineri (POT, care îl susține pe Călin Georgescu) – 6,32%.
Pragul minim de a intra în Parlament este obținerea a minim 5% din voturile exprimate. Pentru a forma o majoritate parlamentară și un guvern, este necesară o coaliție între formațiuni care reprezintă minim 50% + 1 din totalul celor 329 de membri ai Camerei Deputaților și 136 de membri Senatului.
Reuters: Stânga devansează extrema dreaptă în alegeri
Social-democraţii (PSD), din partidul de stânga aflat la guvernare în România, se pare că vor obţine cele mai multe voturi în alegerile parlamentare de duminică, respingând o mişcare de extremă dreapta în plină ascensiune, care contestă orientarea pro-occidentală a ţării.
Votul este al doilea din cele trei scrutine consecutive pentru un nou parlament şi un nou preşedinte, după ce, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, un candidat independent de extremă dreapta, Călin Georgescu, a ieşit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni favorit, comentează Reuters.
Victoria sa neaşteptată a adus sprijin pentru partidele ultranaţionaliste, de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-ruseşti declarate, despre care analiştii politici au spus că ar putea submina sprijinul României pentru Ucraina.
Dacă rezultatele finale confirmă numărătoarea preliminară, o coaliţie pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deşi extrema dreaptă ar fi o forţă substanţială în legislativ, anticipează agenţia citată.
Cu toate acestea, ar fi dificil să se formeze o coaliţie largă pe fondul dezacordurilor privind reformele şi măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaş al ţării, de 8%, în prezent cel mai ridicat din UE.
După o campanie dominată de preocupările alegătorilor cu privire la problemele bugetare şi la costul vieţii, alegerile au opus candidaţii extremei drepte partidelor proeuropene principale care şi-au înfuriat alegătorii prin lupte interne şi acuzaţii de corupţie.
De asemenea, partidele de extremă dreapta s-au folosit de susţinerea Ucrainei de către România pentru a alimenta temerile că războiul s-ar putea extinde dincolo de graniţă dacă ţara nu îşi încetează sprijinul, precum şi resentimentele faţă de presupusul tratament preferenţial pentru refugiaţii din Ucraina.
România are cea mai mare pondere din UE a populaţiei expuse riscului de sărăcie, iar zone întinse din ţară au nevoie de investiţii pentru a atrage locuri de muncă, mai scrie Reuters.
AFP: Social-democraţii în frunte, dar extrema dreaptă în forţă
Social-democraţii proeuropeni au ieşit învingători la alegerile parlamentare de duminică din România, însă extrema dreaptă a făcut o puternică incursiune, aruncând în incertitudine acest stat membru al UE şi NATO, vecin cu Ucraina, comentează AFP și France 24, remarcând că “forţele de extremă dreapta combinate s-au situat la 30%, de trei ori mai mult decât la alegerile anterioare din 2020”. Cu toate acestea, fără aliaţi, accederea lor la putere este departe de a fi garantată.
Într-o succesiune fără precedent, aceste alegeri vin la o săptămână după succesul surprinzător al candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, rezultat care a stârnit temeri în vestul continentului cu privire la poziţionarea strategică a României, potrivit agenţiei franceze de presă.
De la căderea comunismului în 1989, ţara nu a mai trecut niciodată printr-un astfel de moment de cotitură, însă furia multora dintre cei 19 milioane de locuitori fierbe în faţa dificultăţilor economice şi a războiului de cealaltă parte a graniţei.
Alegerile s-au desfăşurat într-un climat febril în urma deciziei instanţei de a renumăra buletinele de vot din primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe fondul suspiciunilor privind integritatea alegerilor. Autorităţile au acuzat influenţa rusă în contextul regional actual şi rolul platformei TikTok. Atât de mult încât Curtea Constituţională a ordonat renumărarea voturilor şi urmează să se pronunţe luni.
EFE: Partidele pro-europene rezistă avansului ultranaţionalist
Blocul proeuropean – PSD, PNL, USR şi UDMR – are în prezent aproximativ 57%, în timp ce partidele ultranaţionaliste au mai puţin de 31%, a calculat EFE, în baza rezultatelor parţiale ale alegerilor parlamentare din România. Prezenţa la vot, de 52,5%, a fost cea mai mare la un scrutin parlamentar din 2004.
Analiştii prevăzuseră o creştere a sprijinului pentru opţiunile de extremă dreapta în România, membră a NATO şi a Uniunii Europene (UE), după victoria surprinzătoare a pro-rusului Călin Georgescu în alegerile prezidenţiale de acum o săptămână, când a obţinut aproape 23% din voturi.
Cele două partide care au dominat politica românească în ultimele decenii şi au guvernat într-o mare coaliţie din 2021 – PSD şi PNL – au pierdut sprijin semnificativ. Controlul parlamentului va fi un obiectiv cheie pentru forţele pro-europene, ca o contrapondere la Georgescu în cazul în care acesta va deveni preşedinte, comentează agenţia spaniolă de presă.
Partidul care a crescut cel mai mult este AUR, care se aşteaptă să îşi dubleze cota de la 9% în 2020 la aproape 18%. Liderul AUR, George Simion, a promis că, dacă va ajunge la putere, va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina şi, cu o retorică similară cu cea a premierului ungar, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat că doreşte “pace” şi un “armistiţiu” în conflictul declanşat de invazia rusă, consemnează EFE, adăugând că politicianul extremist se prezintă ca un apărător al valorilor tradiţionale şi al “românilor adevăraţi”, cu o retorică care îmbină aspecte naţionaliste, iredentiste, religioase şi populiste.
Ascensiunea forţelor ultranaţionaliste reflectă nemulţumirea populară faţă de corupţie, sărăcie şi guvernarea partidelor dominante, PSD şi PNL. România, până acum un bastion al stabilităţii în regiunea Mării Negre şi un aliat-cheie al NATO în ceea ce priveşte ajutorul occidental acordat Ucrainei, se află acum într-o incertitudine politică fără precedent, încheie EFE.
dpa: Social-democraţii sunt în frunte
Agenţia de presă germană dpa a remarcat că, potrivit rezultatelor parţiale, deşi Partidul Social Democrat este în frunte, forţele de extremă dreapta par să câştige teren. Sursa citată comentează totodată că, în afară de AUR, două noi partide de extremă dreapta – S.O.S. România şi POT – ar urma să intre în parlament pentru prima dată, depăşind pragul electoral de 5%.
Observatorii cred că popularitatea AUR a fost sporită de perspectiva ca un candidat nonpartizan, de extremă dreapta şi pro-Kremlin, Călin Georgescu, să câştige alegerile prezidenţiale, mai scrie dpa, care adaugă că AUR îl sprijină pe Georgescu, clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie.
Agenţia citată aminteşte că în prezent PSD deţine cel mai mare număr de mandate din actualul parlament, cu prim-ministrul Marcel Ciolacu în fruntea unei coaliţii alături de PNL, în prezent a doua forţă politică a ţării.
Cu toate acestea, pentru că primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost contestat, Curtea Constituţională trebuie să decidă dacă turul doi dintre Georgescu şi candidata USR, Elena Lasconi, va avea loc conform planului, pe 8 decembrie. Era de aşteptat ca această controversă nerezolvată să propulseze extrema dreaptă la alegerile parlamentare, deoarece i-a dat ocazia să se victimizeze, mai scrie dpa.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice
Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA
Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani
Donald Trump și Vladimir Putin vor avea o convorbire telefonică „în următoarele zile sau săptămâni”, spune consilierul pentru securitate națională al președintelui ales al SUA
Ucraina, dispusă să ajute la stingerea incendiilor devastatoare din California. Zelenski: Avem pregătiți 150 de pompieri
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
POLITICĂ
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria pro-europeană a României, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către membrii noului Executiv condus de Marcel Ciolacu, desfăşurată la Palatul Cotroceni.
“Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneţi”, le-a transmis Klaus Iohannis noilor membri ai Executivului.
Şeful statului a adăugat că românii aşteaptă soluţii şi stabilitate şi le-a urat membrilor noului Cabinet “multă energie”.
“Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Klaus Iohannis.
El a reiterat că situaţia actuală este unică în istoria ţării noastre, când au fost anulate alegerile.
“Trebuie să înţelegem că pentru mulţi români există preocupări majore. Toată lumea cu care am vorbit şi despre care am aflat doreşte stabilitate şi doreşte cu orice preţ să păstrăm parcursul euroatlantic al României. În acest sens, vă rog să acţionaţi aşa”, a completat preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat două dintre provocările majore pentru noul Executiv – construcţia bugetului pentru 2025, “o sarcină complicată”, şi stabilirea calendarului electoral pentru alegerea preşedintelui României.
“Vă doresc mult succes, multă energie, multă răbdare şi multe realizări pentru România şi pentru români. La mulţi ani!”, a încheiat preşedintele Iohannis.
Miniştrii Cabinetului Ciolacu au depus, luni seara, jurământul de credinţă în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.
La ceremonie au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban.
Noul Guvern a primit luni votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului.
POLITICĂ
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Senatorii şi deputaţii au acordat, luni, în şedinţă comună în plenul Parlamentului României, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
S-au înregistrat 240 de voturi “pentru” şi 143 de voturi “împotrivă”, a anunţat deputatul PSD Daniel Suciu, care a prezentat procesul verbal referitor la rezultatul votului. Majoritatea de 50%+1 era reprezentată de 234 de voturi.
Au fost prezenţi 450 de parlamentari, 383 fiind voturile exprimate.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns luni dimineață la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament.
De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Evenimentele au fost formate de o nouă serie de consultări cu președintele Klaus Iohannis, care l-a desemnat pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru. Duminică, președintele a avut consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.
Noul Guvern are 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.
În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier), Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.
Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.
Context
Președintele Klaus Iohannis a făcut săptămâna trecută, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor.
În urma alegerilor parlamentare, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a retras de la negocieri, criticând faptul că o listă de opt măsuri concrete nu a fost luată în calcul de celelalte formațiuni, în vreme ce PSD, PNL și UDMR au considerat că acestea sunt inacceptabile. Printre măsuri se numărau demisia președintelui Klaus Iohannis, adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații.
Între timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va merge în opoziție și va vota un guvern minoritar dreapta. Acest lucru nu a fost de acceptat de către UDMR, iar USR a evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate, în timp ce PNL s-a declarat pregătit să își asume responsabilitatea guvernării. În cele din urmă, PSD, PNL, UDMR și minoritățile s-au reașezat la masa negocierilor.
România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
POLITICĂ
Klaus Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru în fruntea coaliției PSD-PNL-UDMR: Este o coaliție pro-Europa și pro-România
Published
3 weeks agoon
December 23, 2024Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat luni pe liderul PSD Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru, la o zi distanță după consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.
“Faza negocierilor pentru noul Guvern s-a încheiat. Coaliția proeuropeană, formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități, s-a hotărât să construiască o majoritate și un Guvern. Astăzi deja, în Parlament, s-a verificat această majoritate și este certă. Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept. În consecință, desemnez pentru poziția de Prim-ministru al Guvernului României pe domnul Marcel Ciolacu. În același timp, dați-mi voie să doresc mult succes noi Coaliții, o coaliție pro-europeană, pro-România, care are toate șansele să conține parcursul foarte bun al României după reușitele economice indiscutabile, după intrarea României în spațiul Schengen, și cred că vor face față foarte bine problemelor cu care, acum, cert, ne confruntăm, construirea bugetului și stabilirea calendarului pentru alegerile prezidențiale“, a spus șeful statului.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament.
De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților.
Noul Guvern va avea 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.
În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier), Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.
Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)
Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”
Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice
Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA
Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE
UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova
Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)
UE are în vedere o atenuare a sancțiunilor pentru Siria, care se află în tranziție după răsturnarea Regimului al-Assad
Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani
Donald Trump și Vladimir Putin vor avea o convorbire telefonică „în următoarele zile sau săptămâni”, spune consilierul pentru securitate națională al președintelui ales al SUA
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți
Trending
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, vine în România înainte de lansarea dialogului strategic privind viitorul industriei auto. El va discuta la INCAS și despre concurența neloială a Chinei pe piața dronelor
- ROMÂNIA5 days ago
Oficial: România va fi admisă vineri în programul Visa Waiver, iar românii vor putea călători fără vize în SUA
- ROMÂNIA1 week ago
Patronatul Proiectanților în Construcții solicită Guvernului măsuri echilibrate pentru susținerea sectorului construcțiilor și a economiei românești
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
- U.E.1 week ago
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa