Ambasadorul Chinei la Uniunea Europeană, Fu Cong, a încercat miercuri să distanțeze Beijingul de Moscova, subliniind că Beijingul, deși nu a condamnat invazia Rusiei, nu este de partea Federației Ruse în războiul din Ucraina și că o relația nelimitată între cele două țări “nu este altceva decât retorică”.
Comentariile sale, acordate într-un interviu de o oră pentru New York Times, au fost făcute la debutul vizitei în China a președintelui francez Emmanuel Macron, care este însoțit într-o parte a vizitei de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a prezenta o voce europeană unită.
Ambasadorul Chinei la Uniunea Europeană a declarat că criticii au interpretat greșit relația țării sale cu Rusia și a sugerat că legăturile lor ar putea să nu fie atât de nelimitate pe cât au declarat odată liderii celor două țări, Xi Jinping și Vladimir Putin.
Anul trecut, cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună în care declarau că prietenia dintre țările lor “nu are limite”. Mai mult, la 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing și este intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“. Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.
Dar Fu Cong a declarat că China nu a fost de partea Rusiei în război și că unii oameni “interpretează în mod deliberat greșit acest lucru, deoarece există așa-numita prietenie sau relație “fără limite”. El a adăugat: “Fără limite nu este altceva decât retorică”.
Fu Cong a declarat că China nu a oferit asistență militară Rusiei și nici nu a recunoscut eforturile acesteia de a anexa teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea și Donbas.
Însă, președintele francez Emmanuel Macron este de părere că Beijingul poate juca un ”rol major” în eforturile pentru pace în Ucraina ca urmare a relației strânse cu Rusia, aceste afirmații fiind făcute la începutul vizitei sale în China. De altfel, înainte de vizita lui Macron la Beijing, China a propus un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina.
Acum, ambasadorul Fu Cong a precizat că Beijingul nu a condamnat invazia, deoarece a înțeles afirmațiile Rusiei privind un război defensiv împotriva invaziei NATO și deoarece guvernul său crede că “cauzele profunde sunt mai complicate” decât spun liderii occidentali.
De altfel, președintele chinez Xi Jinping a semnat, la Moscova, alături de Vladimir Putin, o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.
Deși Xi Jinping a fost așteptat să discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski după vizita efectuată la Moscova, pentru a demonstra o poziție imparțială, ambasadorul Chinei la UE a explicat că lipsa unei convorbiri telefonice nu este de mare importanță.
“Știu că oamenii sunt fixați pe apelul prezidențial. Faptul că președintele Xi nu vorbește cu Zelenski nu înseamnă că China este de partea Rusiei în problema ucraineană“, a spus Fu, după ce și premierul Spaniei Pedro Sanchez a utilizat prilejul vizitei sale de săptămâna trecută la Beijing pentru a-l îndemna pe liderul chinez să vorbească cu omologul ucrainean.
Pentru Uniunea Europeană, prezența Ursulei von der Leyen la Beijing alături de Macron a fost precedată de un discurs al șefei Comisiei Europene privind relațiile UE cu China.
Despre discursul susținut săptămâna trecută, ambasadorul Chinei la UE a declarat că acesta a dezvăluit incoerența politicii UE față de China.
“Am avut impresia ca și cum doi oameni se ceartă între ei. Așadar, această ambivalență semnifică faptul că Europa nu a formulat o politică coerentă față de China”, a spus Fu Cong.
În discursul susținut săptămâna trecută, von der Leyen a spus că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, care își dorește să devină puterea care modelează lumea, și că relațiile Europei cu China vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin în Ucraina, subliniind totodată că echilibrul de putere în relația bilaterală cu Rusia este în favoarea Chinei. O presiune similară a fost exercitată și de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care a spus că Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere” și că Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie.
Ambasadorul chinez la UE a salutat declarația președintelui Comisiei Europene potrivit căreia UE ar trebui să “reducă riscurile” în relația cu China prin stabilirea unor noi reguli de bază, mai degrabă decât prin “decuplare” sau retragere.
“Cred că este un mesaj pozitiv, trebuie să îi acordăm acest lucru”, a spus el, în timp ce a îndemnat Europa să își definească propriile politici distincte de cele ale SUA.
Dar, într-o mostră de unitate transatlantică, șefii diplomațiilor SUA și UE au transmis marți, la unison, că se așteaptă ca China, în calitatea de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să vegheze la respectarea de către Rusia a Cărții Națiunilor Unite și să nu sprijine agresorul și agresiunea asupra Ucrainei.
