Connect with us

U.E.

Angela Merkel dă asigurări că Germania, cea mai puțin îndatorată țară din G7, va debloca sume importante anul viitor, pe lângă cele 1.000 de miliarde de euro alocate deja pentru gestionarea crizei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Germania va fi în măsură să continue să deblocheze “sume importante” în 2021 pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale ale pandemiei de COVID-19, a dat asigurări sâmbătă Angela Merkel, după ce Berlinul a deblocat aproape 1.000 de miliarde de euro pentru a finanța depășirea crizei economice și sanitare

“Am fost în măsură să alocăm sume importante în 2020 şi putem să o facem şi în 2021, pentru că ne-am gestionat bine finanţele în ultimii ani”, a declarat cancelarul german în podcastul său săptămânal, potrivit AFP, informează Agerpres.

Parlamentul german urmează să voteze săptămâna viitoare bugetul federal. Cancelarul, la putere de 15 ani, relevă în special că Germania este ţara cea mai puţin îndatorată din G7.

Aceste ajutoare “reprezintă mulţi bani dar costurile ar fi şi mai ridicate, atât financiar cât şi social, dacă numeroase întreprinderi s-ar prăbuşi şi dacă milioane de slujbe s-ar pierde”, a adăugat Angela Merkel, care va părăsi postul de cancelar în 2021 și care actualmente asigură președinția Consiliului UE deținută de țara sa.

“Bineînţeles, nu putem menţine acest nivel de susţinere pe termen nedefinit şi este clar că trebuie să lucrăm la această datorie excepţională începând din 2023. Vedem deja enorme provocări bugetare pentru anii care vin”, a adăugat Merkel.

Tot mai multe voci cer revenirea progresivă la disciplina bugetară, într-o ţară alergică la cheltuiala publică, care a injectat mai multe sute de miliarde de euro pentru a-şi putea ajuta firmele să facă faţă şocului crizei.

Berlinul a deblocat în martie aproape 1.000 de miliarde de euro reprezentând ajutoare pentru întreprinderi, sub forma suportării parţiale a şomajului, credite garantate şi ajutoare directe. Germania a lansat în iunie şi un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru investiţii de viitor şi o relansare a consumului.

Pentru a permite o asemenea injecție de capital financiar în economie, Parlamentul german a votat în luna martie în favoarea suspendării, pentru prima dată, a prevederii din Constituţie referitoare la frâna datoriei, pentru a finanţa un pachet de măsuri fără precedent, ce totaliza 750 miliarde de euro la momentul respectiv, menit să amortizeze efectele negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19)

De altfel, Institutul de cercetări economice Ifo, cu sediul la München, a avertizat că criza coronavirusului ar putea costa economia Germaniei undeva între 255 şi 729 miliarde de euro în 2020 și în funcție de diferite scenarii, economia ar urma să să contracte cu 7,2 până la 20,6%.

Celor 750 de miliarde de euro anunțate în luna martie și celor 130 de miliarde de euro convenite în iunie de coaliția de guvernare li se vor adăuga și aproximativ 30 de miliarde de euro acordate Germaniei din fondul de relansare a Europei – Next Generation EU -, precum și alocările de la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, unde Germania este contributor net și pe care Berlinul le-a negociat în calitate de președinție rotativă a Consiliului UE. Suma totală a acestor instrumente financiare naționale și europene va ridica ajutorul financiar acordat economiei germane la aproape 1.000 de miliarde de euro.

Ajutorul financiar oferit de Germania pentru depășirea acestei crize este dublu față de măsurile economice adoptate după criza economică din 2008, când a fost asigurat un pachet de aproximativ 500 de miliarde de euro pentru salvarea economiei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat sâmbătă că Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer, pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19.

“Comisia tocmai a aprobat un contract pentru 900 de milioane de doze ferm (+ 900 de milioane de doze opţional) cu BioNTech şi Pfizer”, a anunţat Ursula von der Leyen, pe Twitter.

“Vor urma alte contracte şi alte tehnologii de vaccinuri”, a adăugat ea.

Aceste noi livrări, prevăzute să aibă loc începând din acest an şi până în 2023, vor permite inclusiv adaptarea la noi tulpini de coronavirus, dar şi vaccinarea copiilor şi adolescenţilor, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Vaccinarea avansează bine” în Europa, “acum pregătim noua etapă a răspunsului nostru” la pandemie, a explicat şefa executivului european, într-un mesaj separat.

Contractul anunţat sâmbătă este al treilea încheiat între UE şi alianţa germano-americană.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state-membre ale UE, a semnat un prim contract cu BioNTech/Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze (dintre care 100 milioane opţionale).

Bruxellesul a încheiat un al doilea contract pe 8 ianuarie, tot pentru 300 de milioane de doze (100 milioane opţionale).

În total, UE a primit în primul trimestru 67 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer şi aşteaptă 250 de milioane în cursul celui de-al doilea trimestru. Circa 280 de milioane de doze ar urma să ajungă în a doua jumătate a anului.

UE mizează în special pe vaccinuri de tip ARN mesager, cum sunt cele de la BioNTech/Pfizer şi de la compania americană Moderna, tehnologie considerată mai eficace împotriva variantelor “sud-africană” şi “braziliană” a noului tip de coronavirus.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au adoptat sâmbătă Declarația Summitului de la Porto privind problematica socială, stabilind că Pilonul European al Drepturilor Sociale este un element fundamental al redresării, iar implementarea sa va consolida calea Uniunii Europene către tranziția digitală, verde și echitabilă.

Reuniți sub auspiciile președinției portugheze a Consiliului UE și a prim-ministrului Antonio Costa, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au subliniat importanța unității și solidarității europene în lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Mai mult ca oricând, Europa trebuie să fie continentul coeziunii sociale și al prosperității. Ne reafirmăm angajamentul de a lucra pentru o Europă socială“, au convenit liderii,  manifestând susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

Liderii europeni au subliniat că “Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării”.

“Punerea în aplicare a acesteia va consolida efortul Uniunii către o tranziție digitală, ecologică și echitabilă și va contribui la realizarea convergenței sociale și economice și la abordarea provocărilor demografice”, au mai precizat ei.

Șefii de state sau de guverne din UE s-au mai angajat să reducă inegalitățile, să apere salarii echitabile, să lupte împotriva excluziunii sociale și să combată sărăcia. De asemenea, și-a asumat obiectivul de a lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor și de a aborda riscurile de excludere pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile, precum șomerii pe termen lung, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele fără adăpost.

 

“Vom intensifica eforturile de combatere a discriminării și vom lucra activ pentru a înlătura decalajele de gen în ocuparea forței de muncă, salarizare și pensii și pentru a promova egalitatea și echitatea pentru fiecare persoană din societatea noastră, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene și principiul 2 al Pilonului european al drepturilor sociale. Vom acorda prioritate acțiunilor de sprijinire a tinerilor”, au mai convenit ei.

Declarația, adoptată cu o zi înainte de Ziua Europei, a fost semnată de liderii europeni după ce vineri seară liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Angela Merkel au marcat cea de-a 76-a aniversare de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, printr-o serie de mesaje în care au subliniat că oamenii vor avea mereu datoria de a-şi aminti de victimele regimului naţional-socialist german, informează dpa.

8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Aceasta a însemnat sfârşitul dictaturii naziste şi a Holocaustului, o ruptură în civilizaţie“, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citând-o pe Angela Merkel.

Avem responsabilitatea veşnică de a păstra vie memoria a milioane de oameni care şi-au pierdut viaţa în timpul tiraniei naţional-socialiste“, se subliniază în mesajul dat publicităţii sâmbătă.

 

La rândul său, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a atenţionat vineri împotriva pericolului de a da uitării crimele nazismului, relatează Agerpres.

“Să confruntăm naţional-socialismul şi să ne amintim de nedreptate şi vinovăţie nu va slăbi democraţia noastră. Dimpotrivă, aceasta va întări rezistenţa şi rezilienţa ei”, a spus el.

La 8 şi 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele de comemorare şi reconciliere în memoria celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Aceste zile au fost declarate de Adunarea Generală a ONU la 22 noiembrie 2004.

Statele membre, agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice au fost invitate să comemoreze, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu tuturor celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania şi s-a încheiat, în Europa, la 8 mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 76 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile au fost mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE4 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO5 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH6 hours ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending