Cooperarea dintre Coreea de Sud și România în domeniul industriei de apărare ar putea deveni unul dintre cele mai importante teste pentru viitorul prezenței sud-coreene în Europa, pe fondul eforturilor Bucureștiului de modernizare rapidă a armatei și al tensiunilor tot mai mari din regiunea Marea Neagră, arată o analiză semnată de Alex Șerban, directorul biroului din România al Atlantic Council și Jihoon Yu, cercetător la Institutul Coreean de Analize în Domeniul Apărării.
Cei doi analiști susțin că România nu trebuie privită drept „încă un client” pentru industria sud-coreeană de apărare, ci ca un stat aflat pe flancul estic al NATO, care are nevoie urgentă de modernizare militară și de parteneriate industriale solide.
„România nu este doar un alt client. Se află pe flancul estic al NATO, se confruntă cu presiuni tot mai mari în regiunea Mării Negre și încearcă să își modernizeze forțele armate în condiții de urgență”, arată analiza publicată.
Potrivit autorilor, acordul de cooperare în domeniul apărării semnat între Seul și București în iunie 2024 și decizia României de a achiziționa obuzierele autopropulsate K9 și vehiculele K10 produse de Hanwha reprezintă mai mult decât simple contracte comerciale.
Citiți și Primul obuzier K9 a ieșit de pe linia de producție pentru Forțele Terestre Române
„Exportul de platforme este un lucru, integrarea în ecosistemul industrial european de apărare este cu totul altceva”, afirmă cei doi experți, subliniind că deschiderea unei subsidiare Hanwha în România și planurile pentru producție locală indică o ambiție mai mare a Coreei de Sud în Europa.
Analiza arată că războiul din Ucraina a schimbat modul în care sunt evaluate parteneriatele în domeniul apărării, iar viteza de livrare nu mai este suficientă.
„Sustenabilitatea, capacitatea locală, infrastructura de reparații și fiabilitatea politică au devenit la fel de importante”, susțin autorii, care apreciază că Coreea de Sud și-a construit un avantaj prin capacitatea de a livra rapid și flexibil, într-un moment în care mulți furnizori tradiționali europeni se confruntă cu întârzieri și presiuni industriale.
În același timp, cei doi avertizează că România trebuie să evite situația în care achizițiile militare nu generează și dezvoltare industrială internă.
„Producția europeană nu se traduce automat în dezvoltare industrială în România”, avertizează analiza, care subliniază că fără transfer real de tehnologie și producție locală, Bucureștiul riscă să rateze șansa de a-și reconstrui industria de apărare.
Autorii consideră că România poate deveni pentru Coreea de Sud ceea ce Polonia a fost în ultimii ani: un punct-cheie pentru extinderea în Europa. „Dacă Polonia a arătat că Coreea de Sud poate câștiga în Europa, România ar putea arăta dacă poate rămâne”, conchid Alex Șerban și Jihoon Yu.
