Premierul desemnat Eugen Tomac urmează să depună duminică în Parlament lista noului Cabinet și programul de guvernare, document care plasează în centrul acțiunii guvernamentale reforma administrativ-teritorială, consolidarea securității naționale și a rolului României la Marea Neagră, susținerea parcursului european al Republicii Moldova, reducerea decalajului de încasare a TVA fără introducerea de noi taxe și întărirea capacității statului de a combate dezinformarea și războiul hibrid.
Guvernul propus de Eugen Tomac este format din trei vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu, și 15 miniștri. În domeniile-cheie ale programului de guvernare, Dan Neculăescu este propus la Apărare, Luca Niculescu la Afaceri Externe, Ionuț Simion la Finanțe, Sorin Costreie ca vicepremier și ministru al Educației și Cercetării, iar Șerban Dragosloveanu la Sănătate. Documentul programatic pune accent pe reforma administrativ-teritorială, considerată „prioritatea zero”, pe investiții în educație și sănătate, pe consolidarea Flancului Estic și a securității la Marea Neagră, precum și pe accelerarea integrării europene a Republicii Moldova.
Componența Guvernului propus de Eugen Tomac
- Sorin Costreie – vicepremier și ministru al Educației și Cercetării
- Valeriu Nistor – vicepremier fără portofoliu
- Bogdan Dumitru – vicepremier fără portofoliu
- Tiberiu Trifan – ministru al Afacerilor Interne
- Ionuț Simion – ministru al Finanțelor
- Ionuț Mașala – ministru al Transporturilor și Infrastructurii
- Cosmin Soare-Filatov – ministru al Justiției
- Dan Neculăescu – ministru al Apărării
- Florin Duma – ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Șerban Dragosloveanu – ministru al Sănătății
- Nicolae Istudor – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- Luca Niculescu – ministru al Afacerilor Externe
- Carmen Moraru – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
- Teodor Dulceață – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor
- Diana Morar – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
- Vladimir Ionaș – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Mihai Ghyka – ministru al Culturii
- Andrei Covatariu – ministru al Energiei
Reforma administrativ-teritorială, „prioritatea zero”
Programul de guvernare definește reforma administrativ-teritorială drept condiția esențială pentru funcționarea tuturor celorlalte reforme. Documentul argumentează că România este singurul stat al Uniunii Europene care nu a realizat o reorganizare administrativă la standarde europene și că actuala structură, cu peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, include sute de localități fără resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice de bază.
Executivul propune transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică, competențe și autoritate fiscală, după modelul polonez. În primele șase luni ar urma să fie realizat un audit național al tuturor UAT-urilor și lansate consultări regionale, iar pragurile de viabilitate pentru reorganizare vor fi stabilite pe criterii tehnice. Programul precizează că reforma va respecta identitățile istorice, culturale și etnice ale unor zone precum Secuimea, Maramureșul, Dobrogea sau Delta Dunării.
Apărare: Marea Neagră, SAFE și creșterea bugetului militar
În domeniul apărării, Cabinetul Tomac își propune consolidarea rolului României pe Flancul Estic și la Marea Neagră, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană. Programul prevede utilizarea instrumentului european SAFE pentru achiziții militare și modernizarea bazelor de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu.
Documentul pune accent pe securitatea regiunii Mării Negre, dezvoltarea cooperării cu Bulgaria și Turcia în cadrul Inițiativei MCM Black Sea pentru deminare și extinderea capacităților de instruire ale hub-ului F-16 de la Fetești. Totodată, este prevăzută o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în 2035, precum și actualizarea programului „Armata României 2040”.
Politică externă: România, furnizor de securitate la Marea Neagră
Programul de guvernare al Cabinetului Tomac propune o politică externă orientată către consolidarea securității, creșterea competitivității economice și întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor, având ca obiectiv o diplomație mai activă și mai apropiată de cetățeni. Documentul prevede modernizarea Ministerului Afacerilor Externe prin dezvoltarea capacității de analiză strategică, o coordonare mai strânsă cu instituțiile-cheie ale statului și transformarea Institutului Diplomatic Român într-un centru de formare și cercetare conectat la rețelele europene. În plan extern, Guvernul își propune consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, întărirea posturii NATO pe Flancul Estic, aprofundarea cooperării în domeniul apărării și securității la nivelul Uniunii Europene, precum și finalizarea procesului de aderare a României la OCDE.
Documentul acordă o atenție specială regiunii Mării Negre și vecinătății estice, România urmând să își consolideze rolul de furnizor de securitate prin acțiuni în domeniul securității maritime, protecției infrastructurii critice, deminării și conectivității energetice și de transport. Totodată, Executivul susține extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest și partenerii estici, sprijină parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și promovează formatele regionale de cooperare, inclusiv București 9, Inițiativa celor Trei Mări și parteneriatele trilaterale cu Polonia, Turcia, Republica Moldova și Ucraina. Pe termen lung, programul prevede consolidarea rolului României în organizațiile multilaterale, dezvoltarea relațiilor cu parteneri globali precum Canada, Japonia și Coreea de Sud și valorificarea oportunităților de cooperare în domeniile economic, tehnologic, energetic și educațional.
Republica Moldova, principalul partener strategic din vecinătatea estică
Capitolul dedicat Republicii Moldova afirmă că aceasta reprezintă principalul partener strategic al României în vecinătatea estică și principalul beneficiar al sprijinului acordat pentru integrarea europeană.
Printre măsurile propuse se numără programul „Cetățenie 365”, pentru reducerea termenelor de soluționare a dosarelor de cetățenie, programul „Invest Moldova”, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și armonizarea legislației audiovizuale. Pe termen lung, Executivul propune armonizarea legislativă dintre cele două state, dezvoltarea unui spațiu educațional comun și programe de integrare sectorială în domenii precum educația, cultura, economia și mass-media.
Finanțe: reducerea gap-ului de TVA fără taxe noi
Programul economic pornește de la obiectivul reducerii deficitului și al îmbunătățirii colectării fiscale. Guvernul estimează că diminuarea gap-ului de TVA, evaluat la 29,5%, până la nivelul mediu european ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual, fără majorări de taxe.
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt prevăzute extinderea sistemelor SAF-T și e-Factura, generalizarea e-Sigiliului pentru transportul mărfurilor, combaterea evaziunii în sectoarele prioritare și reorganizarea ANAF. Programul include și introducerea bodycam-urilor și a testelor de integritate pentru structurile antifraudă și vamale, precum și dezvoltarea unui sistem de trasabilitate financiară pentru comerțul online.
Educație și cercetare: 15% din buget până în 2030
Guvernul Tomac propune tratarea educației și cercetării ca domenii de siguranță națională. Accentul este pus pe investiția în profesori, reforma carierei didactice, salarizare competitivă și formare continuă, precum și pe reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional.
Printre măsurile anunțate se numără generalizarea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală”, profesionalizarea managementului educațional, extinderea autonomiei școlilor și digitalizarea proceselor administrative. În cercetare, sunt vizate domenii strategice precum inteligența artificială, biotehnologiile și semiconductorii. Ținta asumată este alocarea a 15% din bugetul de stat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetarea publică până în anul 2030.
Sănătate: digitalizare, spitale regionale și prevenție
Programul de guvernare propune o reformă profundă a sistemului sanitar bazată pe digitalizare, infrastructură modernă și prevenție. Una dintre priorități este operaționalizarea completă a Dosarului Electronic de Sănătate și a noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate, considerate infrastructură critică națională.
Guvernul își propune finalizarea spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, dezvoltarea serviciilor de îngrijire comunitară și reducerea graduală a spitalizării continue, prin extinderea ambulatoriilor și a serviciilor de recuperare. Documentul include și programe naționale pentru cancer, boli cardiovasculare, diabet și sănătate mintală, precum și stimulente pentru atragerea medicilor în mediul rural.
Potrivit programului de guvernare, politica medicamentului trebuie să includă HTA predictibil (Health Technology Assessment, printr-un proces clar, transparent și cu termene ferme prin care medicamentele noi sunt evaluate pentru compensare, scurtarea duratei de introducere la compensare), stimulente pentru generice și biosimilare, producție autohtonă pentru medicamente critice și achiziții transparente.
Diaspora, considerată resursă strategică
Programul de guvernare descrie diaspora românească drept una dintre cele mai importante resurse strategice ale țării și propune consolidarea legăturilor cu comunitățile românești din străinătate.
Printre măsurile incluse se regăsesc modernizarea platformei eConsulat, extinderea serviciilor consulare digitale, programe de burse pentru tinerii români născuți în afara țării, extinderea lectoratelor de limba română și crearea unui Consiliu Consultativ al Românilor de Pretutindeni. De asemenea, sunt prevăzute programe pentru facilitarea revenirii în țară și o Strategie Națională pentru Diaspora pentru perioada 2027-2035.
Combaterea războiului hibrid și a dezinformării
Guvernul Tomac consideră manipularea informațională și războiul hibrid printre principalele amenințări la adresa securității și stabilității democratice. Programul argumentează că România se află în prima linie a competiției informaționale generate de războiul din Ucraina și de intensificarea amenințărilor hibride la adresa spațiului euroatlantic.
Executivul propune operaționalizarea unui mecanism național de monitorizare a spațiului informațional, crearea unui cadru unitar de raportare a dezinformării către platformele digitale, întărirea capacităților CNA și ANCOM și lansarea unor programe de educație media. Pe termen mai lung, este prevăzută înființarea Centrului Național pentru Reziliență Democratică și Comunicare Strategică și elaborarea unei Strategii Naționale pentru Reziliență Democratică 2027-2035.
