Connect with us

CONSILIUL UE

Angela Merkel, prima vizită externă de la izbucnirea pandemiei: Cancelarul german merge în plenul Parlamentului European pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel va călători săptămâna viitoare la Bruxelles, prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, pentru a prezenta Parlamentului European prioritățile președinției Germaniei la Consiliul Uniunii, mandat semestrial care a debutat miercuri, 1 iulie.

Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Parlamentului European, informează Politico Europe. Vizita este așteptată să aibă loc miercuri, 8 iulie, la o săptămâna distanță după asumarea președinției Consiliului de către Germania și reprezintă un pas normal în activitatea instituțiilor Uniunii Europene.

Angela Merkel s-a adresat ultima dată Parlamentului European în anul 2018, în cadrul seriei de dezbateri privind viitorul Europei între eurodeputați și liderii statelor membre ale Uniunii Europene. După prezența sa în plenul Parlamentului European, cancelarul german va reveni la Bruxelles și în perioada 17-18 iulie pentru summitul extraordinar al liderilor europeni consacrat negocierii planului de redresare economică post-pandemie.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat astăzi președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles.

Pentru Angela Merkel, care a anunțat că se va retrage din funcție după alegerile din toamna lui 2021, miza este una uriașă. După multiplele crize prin care a trecut la conducerea Germaniei și în centrul deciziilor europene, cancelarul german trebuie să probeze încă o dată că poate ajuta Europa să depășească o criză aproape existențială. De altfel, instrumentul de recuperare economică care se ridică la 750 de miliarde de euro și care a fost propus de Comisia Europeană se bazează pe arhitectura planului franco-german anunțat de Angela Merkel și Emmanuel Macron, fiind pentru prima dată când Parisul și Berlinul cad de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european. De asemenea, contextul în care Germania asigură această președinție este important pentru viitorul Europei și dintr-o altă perspectivă: Angela Merkel va face echipă cu Ursula von der Leyen, primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și singurul om politic german care a făcut parte din toate cancelariile lui Merkel.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor, a spus Angela Merkel, în urmă cu aproape două săptămâni, în Bundestag-ul german, când a prezentat prioritățile președinției germane, amintind însă că pandemia de coronavirus “a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”. Ulterior, într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE: “Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Angela Merkel, care a contribuit semnificativ la depășirea a trei crize majore europene – financiară, a monedei euro și a migrației -, a evidenţiat acum nevoia de solidaritate, de coeziune și de unitate pentru a depăşi criza provocată de pandemie.

“Suntem conștienți de faptul că există așteptări mari de la președinția Germaniei. Vrem să ne ridicăm la nivelul acestora, încercând ca toți să ieșim din criză nevătămați și ca Europa să fie pregătită pentru viitor. Doar împreună putem reuși să ne trăim valorile europene și să le apărăm împotriva celorlalți: democrație, drepturile omului și statul de drept”, a mai declarat ea, sâmbătă, în podcast-ul său săptămânal.

Misiunea președinției germane: “Să facem Europa puternică din nou”

”În timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această preşedinţie semestrială.

Germania deschide, de altfel, la 1 iulie noul trio de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia și care înlocuiește trio-ul ce a debutat cu președinția României la Consiliul UE, a continuat cu cea a Finlandei și s-a încheiat cu președinția Croației, marți, 30 iunie.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generaleîși propun, în principal, depășirea pe termen lung a consecințelor crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei.  De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

Published

on

© Photo Collage (US State Department/ European Union, 2020)

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Portugaliei, discurs în plenul PE: Redresarea economică și socială a Europei, primul obiectiv al președinției portugheze la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Premierul Portugaliei, Antonio Costa (S&D), a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției portugheze la Consiliul UE, care a preluat ștafeta de la președinția germană la 1 ianuarie.

În discursul său șeful Guvernului portughez a subliniat că primul obiectiv  este „redresarea economică și socială a Europei” post COVID-19, dar ghidată de factori  precum „probleme climatice și tranziția digitală”.

El face apel la statele membre să încheie cât mai rapid planurile naționle de relansare și reziliență. Premierul António Costa a transmis primul Comisiei Europeme proiectul pentru Planul de redresare și reziliență, pe 15 octombrie.

 

„Trebuie să punem în aplicare instrumentele de redresare economică și socială” în Uniunea Europeană, a mai transmis premierul portughez în discursul său.

El a insistat că, în ciuda „atenției maxime pe care o necesită lupta împotriva pandemiei ”, aceasta nu permite UE să „neglijeze provocările sale strategice”, motiv pentru care „redresarea europeană trebuie să se bazeze pe factorii climatici și de tranziție digitală”.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.

Portugalia are relaţii puternice şi cu Brazilia, cu care, în semestrul în care Portugalia a deţinut ultima preşedinţie europeană prin rotaţie, în 2007, a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale. Această frăţie ar putea fi utilă în perspectiva acordului dintre UE şi Mercosur.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală”. Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017.

Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române cere UE să își asume un rol de lider în regiunea Mării Negre: Conflictele înghețate au efecte pe termen lung asupra securității europene și rezilienței strategice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

Continue Reading

Facebook

PPE1 hour ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA2 hours ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

U.E.3 hours ago

Ministrul turc de externe avertizează UE: Orice sancțiuni împotriva Turciei vor distruge dialogul dintre Ankara și Bruxelles

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO7 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE7 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO10 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

SUA22 hours ago

Senatul SUA îl confirmă pe Lloyd Austin în funcția de secretar al apărării, primul afro-american care devine șef al Pentagonului

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending