Supraviețuirea Europei depinde de supraviețuirea economiei sale, a avertizat vineri cancelarul german Angela Merkel, înainte ca Germania să preia președinția Consiliului UE la 1 iulie, a cărei prioritate absolută enunțată de Merkel este recuperarea economică a Uniunii Europene din consecințele generate de pandemia de COVID-19.
Criza provocată de pandemia de coronavirus confruntă Europa cu “o provocare de dimeniuni fără precedent”, iar criza economică poate deveni “explozivă din punct de vedere politic și, deci, o amenințare la adresa democrației, a spus Merkel într-un interviu pe larg acordat pentru un grup de șase publicații europene înainte de preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului UE și în care a vorbit despre răspunsul Europei la criza pandemică, autonomia strategică europeană, poziția sa privind negocierile pentru Brexit și provocările globale generate de relațiile cu SUA, Rusia și China.
În debutul interviului, Merkel a reamintit că prima sa președinție la Consiliul UE a fost în 2007, când Franța și Olanda respinseseră Tratatul Constituțional, iar Germania și-a asumat sarcina de a oferi premisele unui nou tratat. “Și am reușit“, a spus ea, referindu-se apoi la faptul că au urmat criza financiară 2008, turbulențele din zona euro și problema refugiaților.
Merkel a reamintit că Germania își asumă să fie solidară la nivel european, în condițiile în care majoritatea statelor membre sunt afectate de consecințele socio-economice ale pandemiei și a îndemnat celalalte state să dea dovadă de unitate, arătând că nu consideră că nu i se “pare util” ca statele membre să se raporteze la Nord, Sud sau Est.
“În loc să punem întrebări existențiale prea des, ar trebui să ne ocupăm de treaba de zi cu zi. Este în interesul tuturor statelor membre să mențină o piață internă europeană puternică și să rămână unite pe scena mondială. Într-o situație atât de extraordinară, mă bazez pe statele membre care au un mare interes pentru lucrurile care ne unesc“, a spus ea în interviul acordat pentru The Guardian (Marea Britanie), Süddeutsche Zeitung (Germania), Le Monde (Franța), La Vanguardia (Spania), La Stampa (Italia) și Polityka (Polonia).
Făcând trimitere la planul de 500 de miliarde de euro propus împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și despre care liderul de la Elysee a spus că este pentru prima dată când Parisul și Berlinul cad de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european, Angela Merkel a spus că această propunere a fost făcută în spiritul solidarității.
“În aceste circumstanțe, este corect ca Germania să nu se gândească doar la ea, ci să fie pregătită să se implice într-un gest extraordinar de solidaritate (…) Într-o criză de asemenea proporții, fiecare este așteptat să facă ceea ce trebuie”, a completat cancelarul german, ea fiind recunoscută pentru politica de austeritate și rigoare fiscală promovată în timpul crizei financiare din 2008.
Pe scheletul propunerii franco-germane a fost conceput și instrumentul de redresare Next Generation EU anunțat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și fost ministru în toate guvernele Merkel, cu o putere de foc de 750 de miliarde de euro, din care statele membre vor putea primi 500 de miliarde de euro sub formă de subvenții și 250 de miliarde sub formă de împrumuturi. Acest plan, alături de versiunea revizuită de 1.100 de miliarde de euro pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, se va afla pe masa negocierilor la primul summit în format fizic al liderilor UE din 17-18 iulie.
De altfel, summitul va debuta în ziua în care Angela Merkel împlinește 66 de ani și va fi primul din cursul președinției germane.
Cancelarul german a mai explicat că Germania are o rată scăzută a datoriilor sale și își poate permite să își asume o parte a datoriei comune, ea făcând aceste precizări în contextul în care grupul celor patru țări frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – susțin mai degrabă o recuperare economică bazate pe credite, având în vedere faptul că principalele beneficiare ale acestui fond vor fi statele din sudul UE.
Anticipând negocieri dificile, Angela Merkel a avertizat că fondul de redresare economică “nu va soluționa toate problemele Europei”, însă lipsa lui “ar face ca problemele să fie mai grave”.
“Sănătatea economică a Europei poate influența atât de multe lucruri. Șomajul foarte ridicat într-o țară poate deveni exploziv din punct de vedere politic și poate crește astfel amenințarea pentru democrație. Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“, a conchis Angela Merkel.
Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici
Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.
Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.
Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea durabilă a crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei. De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.
Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.
