COMUNICATE DE PRESĂ
ARPIM: Doar 30% din noile medicamente inovatoare din Europa sunt disponibile în România. Un medicament ajunge la pacientul român în 918 zile, comparativ cu 128 în Germania
Published
2 years agoon

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a publicat la finalul lunii aprilie 2023 o serie de rapoarte care prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în toată Europa. Rapoartele oferă informații detaliate despre întârzierile și barierele în calea accesului la îngrijire medicală, cauzele fundamentale și propune recomandări pragmatice pentru a pune capăt inegalităților. România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european atât în ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor, cât și în ceea ce privește timpul de acces al pacienților la tratamente de ultimă generație.
Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa. Cifrele arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 918 zile în România și 1351 zile în Malta, iar media europeană este de 517 zile. În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor în toate ariile terapeutice a scăzut la 47% – cu 2 puncte procentuale mai puțin față de cifrele de anul trecut. Disparitățile persistă între Europa de Nord și de Vest, comparativ cu Europa de Sud și de Est – cu o variație medie a disponibilității de 80%.
Datele au fost prezentate în contextul publicării în 26 aprilie 2023 a proiectului de modificare a legislației farmaceutice a UE. Revizuirea legislației farmaceutice reprezintă o oportunitate unică pentru Europa și pentru pacienții europeni, inclusiv pentru cei din România. Din păcate, soluțiile propuse pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente, în varianta publicată în 26 aprilie, nu țin cont de realitățile din sistemele de sănătate europene care sunt foarte eterogene și există mari riscuri ca efectul să fie contrar celui urmărit de Comisia Europeană.
Datele cu privire la România:
- din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%.
- timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
- în cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.
- pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.
„Din nefericire, România a atins un îngrijorător record negativ: am depășit pragul de 900 de zile pentru accesul pacienților la medicamente de ultimă generație. Apreciem eforturile din ultimii ani ale autorităților, care au decis rambursarea unor medicamente importante. Este nevoie să continuăm parteneriatul și să depunem în mod constant eforturi pentru a îmbunătăți aceste statistici. Companiile membre ARPIM și-au asumat o misiune importantă, aceea de a depune dosarele pentru aprobarea prețurilor și rambursare într-un timp cât mai scurt, însă de aici este responsabilitatea autorităților să finalizeze procesul cât mai rapid”, a declarat Cecilia Radu, președinte ARPIM.
Rapoartele prezentate de EFPIA includ și primul set de date extrase din Portalul european de acces – European Access Portal, o inițiativă a industriei farmaceutice inovatoare, cu scopul de a crește vizibilitatea cauzelor fundamentale care fac ca pacienții să nu poată avea acces la noi medicamente. Portalul permite monitorizarea modului în care este respectat angajamentul luat de producătorii de medicamente în primăvara anului 2022, de a solicita aprobări de prețuri și rambursare în toate statele membre ale UE în termen de 2 ani de la autorizarea de introducere pe piață a unui medicament. Datele se referă la 32 de medicamente aparținând membrilor EFPIA, aprobate centralizat între ianuarie 2021 și iunie 2022. 91% dintre companiile cu produse eligibile au furnizat informații, iar datele sunt reprezentative pentru profilul medicamentelor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada menționată.
Dintre cele 32 de medicamente, pentru 56% s-au solicitat deja prețuri și rambursare în primul an de angajament: 41% erau deja rambursate; 59% fiind în așteptarea unei decizii. Faptul că șase din zece medicamente au fost rambursate în doar 14 luni demonstrează că angajamentul industriei, de a solicita prețuri și rambursări în UE în termen de doi ani, este respectat. Datele arată și cauzele întârzierilor, doar o mică parte fiind atribuite companiilor, în timp ce 75% din întârzieri apar pe măsură ce produsul trece prin procedurile naționale de aprobare preț și rambursare.
Motivele întârzierilor în luarea deciziilor cu privire la preț și rambursare sunt multifactoriale, după cum reiese și din raportul Root Causes Analysis, care identifică 10 cauze principale. Motivele diferă între regiunile Europei: întârzierile de depunere în Europa de Vest se datorează în mare măsură procesului de evaluare și cerințelor cu privire la dovezile științifice, iar întârzierile din Europa de Est se datorează constrângerilor economice impuse de sistemele de sănătate și impactului acestora asupra procesului decizional al companiilor.
„Cele mai multe cauze ale întârzierilor de acces țin de procesul de aprobare de preț, rambursare, actualizare de protocoale terapeutice, deci sunt dincolo de responsabilitățile companiilor farmaceutice. Soluțiile propuse de noi țin de o mai bună predictibilitate a procesului de actualizare a listei medicamentelor rambursate, respectiv o actualizare regulată, care să aibă loc de 3-4 ori pe an, cu includerea tuturor medicamentelor care au primit aprobarea ANMDMR în acest sens”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Datele combinate oferă dovezi de necontestat că abordarea prevăzută în legislația farmaceutică – penalizarea companiilor prin restrângerea stimulentelor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, dacă un medicament nu este disponibil în toate Statele Membre în termen de doi ani de la obținerea autorizației de introducere pe piață – va afecta inovația și riscă să nu îmbunătățească semnificativ accesul, având în vedere că marea majoritate a întârzierilor sunt în afara controlului companiilor. În loc să îmbunătățească accesul la medicamente în întreaga Europă, legislația va adăuga imprevizibilitate pentru companii și investitori și va descuraja și mai mult cercetarea în UE.
Ceea ce este foarte clar din seria de rapoarte publicate astăzi este că avem o diferență de până la zece ori în timpul de acces la inovație și o diferență de 80% în disponibilitatea medicamentelor noi în Europa, o situație inacceptabilă care trebuie corectată.
„Dacă suntem serioși în privința accesului egal la medicamente și vaccinuri pentru toți europenii, avem nevoie de toți partenerii în jurul mesei, pentru a construi o înțelegere comună a problemelor, un angajament comun. Pacienții cu cancer care se confruntă cu întârzieri de mai mult de doi ani pentru noi medicamente în țări precum Malta și România nu își permit luxul de a aștepta evoluții legislative îndelungate și imprevizibile, care în cele din urmă nu vor face nicio diferență în opțiunile lor de tratament”, a declarat Nathalie Moll, director general EFPIA.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Președintele Turciei a sosit la Roma pentru a discuta cu Giorgia Meloni despre consolidarea cooperării între cele două țări
Integrarea conceptului de ”gender medicine” în politicile publice de sănătate, o necesitate pentru femeile din România, subliniază senatoarea Nicoleta Pauluic
Liderii instituțiilor UE îl felicită pe Mark Carney pentru victoria în alegerile anticipate din Canada: „Legătura dintre Europa și Canada devine din ce în ce mai puternică”
Este foarte puțin probabil ca UE să își atingă obiectivul de a deține 20% din piața globală a microcipurilor până în 2030 (raport Curtea de Conturi Europeană)
Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă
Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern
COMUNICATE DE PRESĂ
Ambasada Italiei și Ministerul Muncii au organizat o conferință privind îmbunătățirea calității ocupării forței de muncă în conformitate cu standardele OCDE
Published
4 weeks agoon
April 4, 2025
Ambasada Italiei, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din România și cu contribuția companiei Adecco, a organizat joi, 3 aprilie, la București, conferința „Îmbunătățirea calității ocupării forței de muncă prin valorificarea competențelor și colaborarea globală: o provocare pentru companiile italiene din România – Experiențe și bune practici în conformitate cu standardele OCDE”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice române, experți din domeniu, asociații profesionale și reprezentanți ai principalelor companii italiene și internaționale active în România. În centrul dezbaterii s-a aflat scenariul din ce în ce mai complex al unei piețe a muncii care necesită, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, noi investiții în formarea continuă și dezvoltarea de parteneriate public-private.

© Ambasciata d’Italia in Romania
La conferință au luat cuvântul Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale al României; Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România; Luca Niculescu, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE; Stefano Scarpetta, Director general pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale al OCDE; Mario Nava, Director general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune al Comisiei Europene (prin mesaj video); Massimo Temussi, Director general pentru politici active de ocupare a forței de muncă, servicii de ocupare a forței de muncă și stimulente al Ministerului italian al Muncii și Politicilor Sociale; Francesco Zacchetti, fondator și membru al Consiliului Director al Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU) și Country Manager Adecco România; Cosmin Boiangiu, Director executiv al Autorității Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă (EAL); Robert Santa, Head of Research la Rethink România; Emilia Botezan, Şef al Compartimentului de Relații Externe şi Investitori al Municipalității Cluj-Napoca; Roberto Musneci, Președintele Camerei de Comerț Italiene pentru România (CCIpR); Alessio Cioni, Director general și Administrator delegat al Intesa Sanpaolo Bank România; Giulio Bertola, Președintele Confindustria România.

© Ambasciata d’Italia in Romania
„În România, ca și în Italia, formarea și competentele forței de muncă reprezintă una dintre principalele provocări care trebuie abordate pentru a consolida competitivitatea și creșterea sustenabilă a mediului de afaceri. Prin această conferință dorim să acoperim o lacună în activitățile de diplomație publică ale Ambasadei și să oferim instituțiilor române, dar și companiilor noastre investitoare și companiilor internaționale care activează în România, o contribuție concretă la o dezbatere deja inevitabilă, continuând astfel sprijinul italian pentru aderarea României la OCDE”, a subliniat ambasadorul Durante Mangoni în discursul său de deschidere.
Scopul ambițios al conferinței, a continuat Ambasadorul, a fost aceea de a oferi un aport concret de idei pentru dezvoltarea unor politici în acord cu principiile Union of Skills lansate în luna martie de Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. O provocare comună pentru ambele țări, care pot beneficia din plin de nivelul de excepție atins de parteneriatul economic bilateral italo-român.

© Ambasciata d’Italia in Romania
„Companiile italiene din România contribuie semnificativ la dezvoltarea pieței muncii. În acest context, colaborarea dintre mediul privat și autorități este vitală pentru a asigura o pregătire profesională adecvată și pentru a reduce decalajul dintre nevoile angajatorilor și competențele disponibile”, a subliniat doamna ministru Bucura-Oprescu în salutul său. „România are un potențial imens, atât prin noile generații de tineri talentați, cât și prin posibilitatea de a investi în dezvoltarea continuă a celor deja angajați. Cu toate acestea, este evident că sectoare cheie precum IT, ingineria, sănătatea și serviciile se confruntă cu un deficit de competențe specifice. De aceea, este important să adaptăm formarea profesională la cerințele pieței muncii globale și la meseriile viitorului.”

© Ambasciata d’Italia in Romania
Secretarul de Stat Niculescu a reamintit progresele semnificative înregistrate de România de la începutul procesului de aderare pe o temă fundamentală pentru întreaga Europă, cea a muncii. În acest sens, conferința a oferit prilejul pentru o discuție amplă interpretată în spiritul OCDE, reunind la București reprezentanți ai Organizației și ai Autorității Europene a Muncii.
În discursul de deschidere al conferinței, directorul Stefano Scarpetta a oferit o perspectivă asupra progreselor semnificative pe care România le-a înregistrat în ultimii 30 de ani, dar și asupra provocărilor care rămân actuale pentru a finaliza traseul de convergență cu nivelurile de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din țările OCDE. Transformările profunde cauzate de tranziția digitală și ecologică, prezența tot mai granulară a inteligenței artificiale și îmbătrânirea progresivă a populației active impun necesitatea și urgența unor măsuri suplimentare pentru intrarea tinerilor și a femeilor pe piața muncii. În mod similar, consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv a parteneriatelor public-privat, și formarea continuă a adulților rămân esențiale pentru facilitarea tranziției forței de muncă către competențele impuse de o piață în schimbare.
Pornind de la raport, experții și reprezentanții instituționali care au intervenit în cele două paneluri au aprofundat temele zilei, formulând propuneri și împărtășind experiențe cu privire la proiecte italiene și europene. Directorul Massimo Temussi, de exemplu, de la Ministerul italian al Muncii, a prezentat un proiect în curs de dezvoltare între OCDE și Italia, care vizează consolidarea parteneriatelor public-privat în furnizarea de servicii de ocupare a forței de muncă în Italia, și care poate oferi referințe utile și pentru România.
În discursul său de încheiere, Directorul general al Comisiei Europene, Mario Nava, a reamintit că piața europeană a muncii va pierde un milion de lucrători pe an până în 2050, ceea ce va avea un impact negativ asupra investițiilor tehnologice și a competitivității. Pentru a răspunde acestor provocări, Uniunea Europeană a lansat Union of Skills, o nouă inițiativă pentru următorii cinci ani. O guvernanță puternică, îmbunătățirea educației și a atractivității formării profesionale pentru tineri și adulți, precum și consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă se află în centrul strategiei.
În acest context, conferința a evidențiat dialogul amplu și structurat care are loc între sistemele economice și instituționale din Italia și România, din dorința comună de a pregăti companiile italiene și române pentru provocările transformării în plină desfășurare.
COMUNICATE DE PRESĂ
Federația Română de Șah i-a propus guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, preluarea poziției de președinte de onoare
Published
1 month agoon
March 22, 2025
Vineri, 21 martie 2025, a avut loc o întâlnire de lucru în cadrul căreia Federația Română de Șah i-a propus domnului Mugur Isărescu, Guvernator al Băncii Naționale a României, să preia poziția de Președinte de Onoare al FRȘah, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Domnul Mugur Isărescu a fost dintotdeauna un apropiat al șahului, sprijinind constant promovarea și dezvoltarea acestui sport al minții. De asemenea, în anii 90, a mai deținut funcția de Președinte al Federației Române de Șah, implicându-se activ în susținerea proiectelor majore ale șahului românesc.
„Este o mare onoare pentru noi ca domnul Mugur Isărescu să accepte această poziție simbolică, dar profund semnificativă pentru comunitatea noastră. Îi mulțumim pentru încredere, susținere și pentru legătura profundă pe care a păstrat-o de-a lungul timpului cu șahul românesc,” a declarat Vlad Ardeleanu, Președintele Federației Române de Șah.
Această inițiativă are loc într-un moment deosebit pentru șahul românesc, în anul în care Federația Română de Șah marchează 100 de ani de la înființare.
COMUNICATE DE PRESĂ
Edge Institute, un think tank de experți independenți pentru tranziția digitală a României, a fos lansat
Published
2 months agoon
March 12, 2025By
Diana Zaim
S-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală.
Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu, se transmite într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro
„Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare”, transmite Think Tankul.
Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în “Decada Digitală”/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.
Digitalizarea trebuie să fie despre cetățeni, nu doar despre tehnologie
„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani.”, declară Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.
Lideri în tehnologie, economie și inovație, uniți pentru digitalizarea României
Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia). Acești profesioniști vor contribui la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.
Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică
Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului. În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Digitalizarea – între oportunități și temeri
Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.
Principalele bariere în calea digitalizării
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație
Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.
Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică
Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.
Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni
Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Prioritățile Edge Institute
Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Colaborarea strânsă dintre ICI București și Danubius Exim a contribuit la transformarea cadrului fiscal din România într-unul adaptat realităților digitale, în beneficiul cetățenilor și instituțiilor, subliniază Adrian-Victor Vevera

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: Inteligența artificială nu este doar despre viitor, este prezentul. Fără competențe digitale și educație în AI, riscăm să rămânem în urmă

Ilie Bolojan, la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări: Reconfigurarea forțelor politice și economice impune consolidarea relațiilor cu state interesate de stabilitatea și dezvoltarea regiunii noastre

Președintele Turciei a sosit la Roma pentru a discuta cu Giorgia Meloni despre consolidarea cooperării între cele două țări

Giorgia Meloni califică armistițiul de trei zile propus de Putin drept ”insuficient”: Ucraina a arătat că dorește pacea. Acum Rusia este cea care trebuie să demonstreze același lucru

Rachete Patriot: SUA și NATO sunt mai sigure grație angajamentului României față de apărarea aeriană, afirmă ambasadoarea Statelor Unite

Integrarea conceptului de ”gender medicine” în politicile publice de sănătate, o necesitate pentru femeile din România, subliniază senatoarea Nicoleta Pauluic

Bolojan îl felicită pe Mark Carney pentru câștigarea alegerilor în Canada: România dorește un parteneriat puternic în economie, energie și securitate

Ministrul german al Apărării susține că se bazează pe continuarea sprijinului SUA pentru apărarea Ucrainei

Ministrul Apărării, întâlnire la Bruxelles cu Roberta Metsola și Kaja Kallas: Regiunea Mării Negre are importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și relevanță economică majoră pentru UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- ROMÂNIA1 week ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Președinta Comisiei Europene avertizează X, Meta, Apple și TikTok să respecte regulile în Europa: Suntem pregătiți să punem în aplicare toate normele digitale de care dispunem
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Rusia victorioasă, maximalistă, ofensivă în fața Ucrainei condiționată de America lui Trump. Cât vor asuma europenii din apărarea propriului continent
- ROMÂNIA5 days ago
Astăzi în istorie: 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE. Câteva rezultate ale unei integrări istorice