Connect with us

SPECIAL

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul de la Universitatea din Zurich prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a rostit faimoasa sintagmă a “Statelor Unite ale Europei”, concept ce a rămas definitoriu pentru istoria postbelică europeană și transatlantică, precum și un moment de referință al integrării continentale europene.

La 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru “construirea unui fel de Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.

“Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”, a spus Churchill, în debutul celebrului discurs.

Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”, a spus el, în aplauzele sălii.

 

El a continuat, evocând în premieră și în contextul rănilor adânci provocate Europei de Germania nazistă ideea reconcilierii franco-germane.

“Acum voi spune ceva care vă va uimi. Primul pas în re-crearea familiei europene trebuie să fie un parteneriat între Franța și Germania. Numai în acest fel Franța poate recăpăta conducerea morală și culturală a Europei. nu poate exista o renaștere a Europei fără o Franță mare din punct de vedere spiritual și fără o Germanie mare din punct de vedere spiritual”, spunea Churchill, subliniind că Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.

Marele om de stat britanic și-a încheiat alocuțiunea într-un mod care i-a adus recunoașterea pentru gândirea sa politică vizionară.

“Sub și în cadrul acestui concept mondial (n.r. – Organizația Națiunilor Unite) trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dacă la început toate statele Europei nu vor sau nu pot să se alăture unei uniuni, trebuie totuși să procedăm la reunirea și să le combinăm pe cele care vor și care pot. Mântuirea oamenilor de rând din toate rasele și din fiecare țară de război și de aservire trebuie să fie stabilită pe baze solide și trebuie să fie creată de disponibilitatea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât de a se supune tiraniei. În această muncă urgentă, Franța și Germania trebuie să preia împreună conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul națiunilor britanice, puternica Americă – și, am încredere, Rusia sovietică, pentru că atunci, într-adevăr, toate ar fi bine – trebuie să fie prietenii și sponsorii noii Europe și trebuie să susțină dreptul său de a trăi. Prin urmare, vă spun: “Să se ridice Europa!”, a conchis Churchill.

În calitate de lider al opoziției, Winston Churchill a ținut două discursuri în 1946 cu caracter și veleități istorice.

Anterior celui de la Zurich, la 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a inventat termenul de “Cortina de Fier”, care a căzut asupra statelor est-europene, rostind o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acele momente, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: România și Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Published

on

© Presidency.ro

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

© The White House

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

Semnate la două zile distanță de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată și încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană și aliată de luna trecută. În ce privește România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

FOTO: MAE/ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, după semnarea acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (13 septembrie 2011)

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor președinților români post-decembriști: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declarației Comune, România nu a primit vizita unui președinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui șef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezența la București a importanți lideri militari și prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreședintele de atunci și președintele de acum, Joe Biden, se afla în țara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepționat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Administrația Prezidențială

La 20 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

© Alabama National Guard/ Facebook

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite și-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

Toamna lui 2020 a fost și momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat și Pentagonul – i-au găzduit pe miniștrii români ai afacerilor externe și apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

În aceeași zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, SUA au anunțat că vor investi, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea țării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA și România a fost lansat sub administrațiile democrate la Washington (Bill Clinton) și de dreapta la București (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administrații democrate (Barack Obama) și de dreapta (Traian Băsescu).

© Administrația Prezidențială

Marcarea a zece ani de la Declarația Comună și de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul acelorași culori politice: o administrație democrată la Washington (Joe Biden) și una de dreapta la București (Klaus Iohannis).

În 2021, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinte al SUA în anul de grație 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie și virtual, la summitul formatului de cooperare București 9 – lansat de România și Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianței.

Alături de interacțiunea cu președintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezența prin videoconferință a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacțiune politică la cel mai înalt nivel dintre România și SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda4 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.39 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA59 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending