Connect with us

FONDURI EUROPENE

Bani europeni pentru cercetarea privind bolile cardiovasculare și tumorile, printr-un proiect al Academiei de Științe Medicale

Published

on

Institutul Clinic Fundeni din București a găzduit un eveniment inițiat de MDRAPFE, care a marcat semnarea contractului de finanțare pentru cea de-a doua fază a proiectului „Dezvoltarea infrastructurii publice de cercetare, dezvoltare și crearea de noi infrastructuri”. 

Contractul, având o valoare totală de 13 milioane euro, a fost semnat de Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Lucian Georgescu, ministrul Cercetării și Inovării și de Acad. Dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Știinte Medicale, în prezența ministrului Sănătății, Florian Bodog.

Proiectul, propus spre finanțare de Academia de Știinte Medicale, prin Programul Operațional Competitivitate (POC), vine în completarea inițiativei finanțate din Programul Operațional Sectorial Creșterea Capacității Economice (POSCCE), în perioada 2007-2013.

Prin finanțarea proiectului se alocă aproximativ 13 milioane euro pentru cercetarea avansată prin utilizarea sistemelor de angiografie și pentru dezvoltarea de noi abordări de tehnică medicală în 17 centre de cercetare din România – o premisă pentru impulsionarea activităţii de cercetare medicală, cu efecte directe asupra îmbunătăţirii stării de sănătate și a calităţii vieţii populaţiei.

Obiectivul celei de-a doua faze a proiectului este creșterea capacității de cercetare – dezvoltare a centrelor prin utilizarea sistemelor de angiografie achiziționate și cercetarea clinică a aproximativ 100 pacienți în fiecare centru de cercetare, în cadrul unui cluster emergent AngioNET. 

Temele de cercetare  pe care le-am propus la nivelul proiectului acoperă două domenii: bolile cardiovasculare și tumorile. Astfel, bazându-ne pe monitorizarea obiectivă a pacienților și pe cercetările realizate asupra tipurilor de intervenții sau tratamente, putem stabili politici de sănătate cu un nivel mai ridicat de succes în rândul bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare și oncologice, a aratat Prof. Dr. Radu Deac, directorul de proiect. 

Rezultatele cercetării se vor materializa într-o strategie națională de tratament a afecțiunilor, aplicabilă pe tot teritoriul țării, în centre specializate consacrate și, în plus, oferă dezvoltare în centre mai noi, cu experiență în creștere. Se evită, astfel, aplicarea unor procedee costisitoare, fără bază științifică.

Elementul cheie în realizarea obiectivelor propuse este folosirea echipamentului de angiografie performant, în vederea stabilirii diagnosticului angiografic, completat în cele mai multe cazuri și de componenta terapeutică. 

Practic, medicii vor putea să depisteze, prin tehnici moderne de angiografie, boli ale arterelor cerebrale, ale bolilor arterelor inimii, ale arterelor periferice (stenoze, obstrucții), care necesită aplicarea specifică a unor procedee terapeutice (revascularizare chirurgicală, introducere de dispozitive  intravasculare – stenturi – pentru repermeabilizarea sau dilatarea stenozelor arterelor fără intervenții chirurgicale). În domeniul oncologiei, a tumorilor hepatice, se urmărește descrierea unei hărți vasculare a ficatului în tumori și aplicarea intravasculară a unor procedee de eliminare a tumorilor. Totodată, proiectul face posibile dezvoltarea de centre medicale de cercetare pentru introducerea de noi tehnologii in practica medicală, precum și instruirea tinerilor (cercetători, medici și asistenți medicali) în aplicarea de noi tehnologii.

”Împreună cu ministrul Cercetării și cu ministrul Sănătății, am ales să fim astăzi aici alături de echipa Institutului Clinic Fundeni și de academicianul Irinel Popescu pentru a oferi sprijinul financiar necesar continuării unui proiect atât de valoros pentru sistemul medical romanesc, dar și pentru a transmite un mesaj de unitate, de respect pentru actul medical și de încurajare pentru viitorului acestuia în România. Politicile în domeniul sănătății reprezintă un capitol important în programul nostru de guvernare și sunt centrate pe cetățean. Toate activitățile de cercetare pe care le sprijinim din bani europeni duc la soluții mai bune pentru ameliorarea afecțiunilor și salvarea de vieți. Le mulțumesc, în numele Guvernului României, tuturor celor implicați în acest proiect, pentru că fac posibil ca tehnologia și inovația medicală sa fie tot mai aproape de oameni, a declarat ministrul Rovana Plumb.

La rândul său, ministrul Cercetării și Inovării, Lucian Georgescu, a adăugat: Este una dintre primele idei din mandatul meu de ministru finalizate și contractate, un proiect de cercetare de importanță majoră, care va avea efecte pozitive asupra calității actului medical și asupra întregului sistem de sănătate. Ca o nota personală, mi-aș dori ca toți cei care lucrează în acest proiect să-și continue activitatea în țară.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a completat: Prin acest proiect atingem două elemente din Programul de Guvernare, anume cercetarea medicală și dotarea cu echipamente de ultimă generație a instituțiilor medicale. Practic, beneficiarii sunt atât pacienții, cât și specialiștii care vor lucra cu aceste aparate, vor câștiga experiență, vor promova noi protocoale terapeutice și noi tratamente pentru pacienți.

Cu privire la proiect, Irinel Popescu, președintele Academiei de Știinte Medicale, a apreciat că ”în contextul problemelor de finanțare a cercetării pe care le cunoaștem cu toții, finanțarea unor proiecte prin absorbție de fonduri europene este una din cele mai eficiente și mai recomandate metode. Dacă adaugăm la aceasta și faptul că, după 5 ani, angiografele vor ramâne în spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății în care au fost instalate și vor servi unor scopuri de asistență medicală, avem imaginea completă a unui proiect complex care răspunde unor comandamente multiple”.

 

 

.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

Published

on

© Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene / Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.

La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.

Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.

Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.

Săptămâna trecută, Adrian Câciu  a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole

Published

on

© European Union, 2017

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.

În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 .

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu, cu ocazia inaugurării noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: România se dezvoltă prin investiții din fonduri europene

NATO2 hours ago

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

U.E.2 hours ago

Premierul Belgiei spune că europarlamentari au fost plătiți pentru a disemina propagandă rusă. Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: Nu ne putem permite să fim cu un pas în urma lui Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Ecosistemul de inovare de la Cluj își continuă dezvoltarea, subliniază Emil Boc în cadrul evenimentului de lansare a fundației UNITECH, instrument care urmărește să apropie studenții de antreprenori

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G205 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA5 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending