Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

BEC: Rezultate FINALE. Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Published

on

Foto: Calea Europeana

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

În baza datelor comunicate de Biroul Electoral Central, după centralizarea voturilor, Partidul Național Liberal (membru al grupului PPE) va avea cei mai mulți eurodeputați, 10. Partidul Social Democrat și Alianța 2020 USR PLUS vor avea fiecare câte 8 deputați în PE, în timp ce Pro România, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România și Partidul Mișcarea Populară vor primi câte 2 mandate fiecare.

© European Parliament

Lista europarlamentarilor români din cea de a 9-a legislatură a Parlamentului European

Biroul Electoral Central a anunțat luni rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare din 26 mai, câștigate de Partidul Național Liberal, formațiunea care obține și cele mai multe mandate în viitoarea legislatură europeană 2019-2024. 

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, Partidului Naţional Liberal îi vor reveni zece mandate, Partidului Social Democrat – nouă mandate (pentru început opt**), iar Alianţei 2020 USR PLUS – opt mandate. De asemenea, Partidului Pro România, Partidului Mişcarea Populară şi UDMR le vor reveni câte două mandate.

PNL a întrunit 2.449.068 de voturi valabil exprimate, PSD – 2.040.765, Alianţa 2020 USR PLUS – 2.028.336, Partidul Pro România – 583.916, Partidul Mişcarea Populară – 522.104, iar UDMR – 476.777. 

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07%  la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,94%. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente a fost de 18.267.256, iar numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale care s-au prezentat la urne a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, iar numărul voturilor nule 274.415.

*România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat. Iată de ce

Deși diferența de voturi între PSD și Alianța USR PLUS este de doar 13.000 de voturi, social-democrații vor primi cu un mandat mai mult, însă după finalizarea Brexit. Urmare a procesului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care dispune de 73 de europarlamentari, Parlamentul European a decis reducerea numărului membrilor săi de la 751 de eurodeputați la 705: 27 dintre locuri au fost redistribuite către mai multe țări – unul și pentru România -, iar 46 păstrate ca rezervă.

În contextul în care Marea Britanie a fost nevoită să participe la alegerile europene, au fost păstrate alocările inițiale sub rezerva punerii în practică a noilor decizii după Brexit. Astfel, până la producerea Brexit, România va rămâne cu 32 de mandate în PE.

Din perspectiva diferenței de voturi în favoarea PSD, cât și a argumentului că din Grupul Socialiștilor și Democraților Europeni fac parte și deputații britanici din cadrul Partidului Laburist, social-democrații români vor mai primi un mandat în plus (8+1) abia după ce Marea Britanie părăsește UE, iar laburiștii britanici trebuie astfel să părăsească grupul S&D. Potrivit informațiilor publicate, Victor Negrescu este cel care va ocupa mandatul cu numărul 33.

Victor Negrescu a devenit europarlamentar din partea PSD pentru legislatura 2014-2019, în urma scrutinului din 25 mai 2014, după ce Ecaterina Andronescu (PSD) a renunţat la mandat. Acesta fost ales, în anul 2015, vicepreședintele Partidului Social Democrat și a fost membru în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Europarlamentarul a făcut parte și din Comisia Juridică și cea pentru Afaceri Constituționale a co-legislativului european, precum și din Comisia pentru industrie, cercetare și energie.

Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu a coordonat activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. În urma activității sale din Parlamentul European, Victor Negrescu a fost premiat cu distincția ”Europarlamentarul Anului” la categoria Agendă Digitală și Internet. În iunie 2017, acesta s-a retras din poziția de eurodeputat pentru a fi numit ministru delegat pentru afaceri europene, funcție din care a coordonat procesul de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 7000 de membri. (Mai multe informații despre activitatea lui Victor Negrescu, aici.)


 

Partidul Național Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 2.449.068 de voturi și  este membru al grupului PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European.  PNL va  avea cei mai mulți eurodeputați și va trimite în următoarea legislatură primii 10 candidați din lista inițială.

Aceștia sunt: Rareș Bogdan (jurnalist și realizator TV), urmat de Mircea Hava (primarul municipiului Alba Iulia), iar Siegfried Mureșan (europarlamentar și purtător de cuvânt PPE) închide topul primilor trei clasați. Aceștia sunt urmați de: Vasile Blaga (fost co-președinte PNL) Adina Vălean (europarlamentar), Daniel Buda (europarlamentar), Dan Ştefan Motreanu (vicepreședinte PNL), Gheorghe Falcă (primarul municipiului Arad), Cristian Bușoi (europarlamentar), sau Marian-Jean Marinescu (europarlamentar și vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European).

 

 

Rareș Bogdan este jurnalist și realizator al emisiunii Jocuri de Putere la postul de televiziune Realitatea TV. A militat constant pentru apărarea valorilor democratice, pentru oprirea hoției și a abuzurilor. Prin această candidatură, Rareș Bogdan revine acum în PNL, după ce a activat în organizația de tineret la Cluj, în perioada studenției. (Mai multe despre activitatea lui Rareș Bogdan aici)

 

 

Mircea Hava este primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018 revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României. (Mai multe despre activitatea lui Mircea Hava aici)

 

 

Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete. În 2017, a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2018. (Mai multe despre activitatea lui Siegfried Mureșan aici)

 

 

Vasile Blaga are o vastă experiență politică, ocupând în mai multe rânduri funcția de ministru: Ministru al Administrației și Internelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Vice-prim-ministru. Între anii 1996-2016 a fost senator, iar între 2011-2012 a fost Președinte al Senatului. Din punct de vedere politic, Vasile Blaga a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre Partidul Democrat-Liberal și Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai importante efecte ale acestei decizii fiind aderarea Marelui Partid Național Liberal la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană. Totodată, ca ministru de Interne a avut o contribuție esențială la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană. (Mai multe despre activitatea lui Vasile Blaga aici)

 

Adina Vălean este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie. (Mai multe despre activitatea Adinei Vălean aici).

 

Daniel Buda este membru al Parlamentului European din 2014, unde activează îndeosebi în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. De-a lungul acestei legislatură a depus o serie de amendamente menite să ducă la simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene alocate prin Politica Agricolă Comună. De asemenea, a reușit ca în noul exercițiu financiar să obțină o creștere a subvențiilor respectiv a cuantumului plăților directe la hectar pentru fermierii români. Această creștere a subvențiilor îi va ajuta să devină competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură. (Mai multe despre activitatea lui Daniel Buda aici)

 

Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități. (Mai multe despre activitatea lui Dan Motranu aici)

 

 

Gheorghe Falcă este primarul municipiului Arad din anul 2004. Din această calitate, Falcă este membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc. (Mai multe despre activitatea lui Gheorghe Falcă aici)

 

 

Cristian Bușoi este membru al Parlamentului European din 2007 până în prezent, unde activează în calitate de membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În prezent este vicepreședinte PNL responsabil cu domeniile Sănătate, Muncă și Protecție Socială. De asemenea, a fost distins cu premiul „Cel mai activ europarlamentar în domeniul Sănătății”. (Mai multe despre activitatea lui Cristian Bușoi aici)

 

 

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

 


Partidul Social Democrat a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 2.040.765, de voturi și este mebru al grupului S&D în Parlamentul European. În urma alegerilor europene din 26 mai, PSD își va trimite în următoarea legislatură primii 8 candidați din lista inițială.

Aceștia sunt: Rovana Plumb (ministru al fondurilor europene și fost europarlamentar), Carmen Avram (jurnalist Antena 3), Claudiu Manda (senator), Chris Terhes (preot și președintele Coaliției românilor din SUA), Dan Nica (europarlamentar), Maria Grapini (europarlamentar), Tudor Ciuhodaru (deputat), Adrian-Dragoș Benea (senator).

 

 

Rovana Plumb a fost secretar de stat, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), membră în Parlamentul European, ministru al Mediului şi Pădurilor în Cabinetul Ponta I (7 mai – 21 decembrie 2012) şi ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014).
La 26 februarie 2014, în urma demisiilor miniştrilor liberali din Guvernul Ponta II, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb a fost numită în funcţia de ministru delegat interimar pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. A deţinut funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Cabinetul Ponta III şi IV. La 22 februarie 2017, Rovana Plumb a fost nominalizată de premierul Sorin Grindeanu pentru funcţia de ministru delegat pentru Fonduri Europene, în locul Mihaelei Virginia Toader, şi a fost validată, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, în aceeaşi zi. (Mai mult despre activitatea Rovanei Plumb aici)

 

Carmen Avram este jurnalistă la postul de televiziune Antena 3, realizatoarea emisiunilor și reportajelor ”În Premieră”. 

 

 

 

Iulian Claudiu Manda deține funcția de vicepreședinte al Senatului României, din anul 2016, fiind deputat al Parlamentului României din 2004 până în 2016. Din 2018, Manda ocupă funcția de președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale. Din 2017, acesta este președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activității S.R.I. În perioada 2006-2016 acesta a fost membru al Comisiei de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților. (Mai multe informații despre activitatea lui Manda Claudiu, aici.)

 

 

Chris Terhes, preot greco-catolic este președintele Coaliției românilor din SUA. (Mai multe informații despre activitatea lui Chris Terhes, aici.)

 

 

 

Dan Nica este președintele delegației Partidului Social Democrat din Parlamentul European. Acesta deține calitatea de membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii ( D-US). Acesta a fost numit în 2012 ministru al Comunicațiilor în Guvernele Ponta I și II. (Mai multe informații despre activitatea lui Dan Nica, aici.)

 

 

Maria Grapini este deputat în Parlamentul European, membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană (DKOR) și membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA) din Parlamentul European. În perioada decembrie 2012- martie 2014 aceasta a ocupat funcția de ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism în guvernul Victor Ponta II (2012-2016).  (Mai multe informații despre activitatea lui Maria Grapini, aici.)

 

Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul ”Sf. Ioan“. În anul 2016 acesta a fost ales pe lista de deputați a PSD Iași pentru un al treilea mandat de deputat. (Mai multe informații despre activitatea lui Ciuhodaru Tudor, aici.)

 

Adrian-Dragoș Benea este senator, vicepreședinte PSD, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, al Comisiei pentru Administrația Publică, al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea Codului administrativ. (Mai multe informații despre activitatea lui Benea Dragoș aici.)

 

 


Partidul USR PLUS  a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 2.028.336 de voturi. În Parlamentul European, partidul USR PLUS va trimite tot 8 mandate. Din lista inițială au fost aleși primii 8 candidați.

Aceștia sunt:  Dacian Cioloș (fost prim-ministru și fost comisar european, PLUS), Cristian Ghinea (deputat, USR), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Muncii, PLUS), Clotilde Armand (consilier local, USR), Ioan Dragoș Tudorache(fost ministru de Interne, PLUS), Nicolae Stefănuță (diplomat european, USR), Vlad Botoș(USR), Ramona Strugariu (asistent și șef de cabinet în Parlamentul European – PLUS). Europarlamentarii Alianţei 2020 USR PLUS se vor alătura noului grup din Parlamentul European care se va constitui după dizolvarea actualului grup ALDE, a anunţat, duminică seara, copreşedintele Alianţei Dacian Cioloş, relatează Agerpres.

 

Dacian Julien Cioloș este un inginer agronom, care a deținut funcția de prim-ministru al României din 17 noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017. Anterior, el a ocupat funcția de comisar european pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între 2010–2014. În ianuarie 2019 a fost ales președinte al Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS). (Mai multe informații despre activitatea lui Dacian Cioloș, aici.) (Mai multe informații despre activitatea lui Dacian Cioloș, aici.)

 

 

Cristian Ghinea este un politolog și publicist român. La alegerile din 2016 a obținut un mandat de deputat de București din partea USR. A absolvit studiile de licență la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. De asemenea, a urmat între 2007 și 2008 un master în cadrul universității London School of Economics, unde a studiat, printre alții, cu profesorul Simon Hix. Printre domeniile sale de expertiză se numără structura instituțională a UE, democratizarea, studiile media, transparența în administrația publică și Republica Moldova. (Mai multe informații despre activitatea lui Cristian Ghinea, aici.)

 

Dragoș Nicolae Pîslaru este doctor în Economie și a participat la numeroase proiecte interne și internaționale ca expert pe probleme sociale, dezvoltare rurală, politici sociale, piața forței de muncă, conducând Ministerul Muncii și Protecției Sociale după #Colectiv. Ca europarlamentar își propune să susțină alocarea de resurse pentru crearea de competențe, accesul la locuri de muncă, combaterea sărăciei, incluziunea socială, alături de consolidarea și implementarea Fondului Social European+, finanțarea și dezvoltarea serviciilor comunitare integrate, coeziune socială și prosperitate la nivel comunitar și în România, formarea profesională, accesul deschis la educație și libera circulație a forței de muncă. Va susține de asemenea drepturile persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea locurilor de muncă în mediul rural. (Mai multe informații despre activitatea lui Dragoș Pîslaru, aici.)

 

Clotilde Armand este un manager de succes în domeniul giganților industriali și lucrează în proiecte de infrastructură la nivel european. Ca cetățean român cu rădăcini occidentale, este un profesionist care a intrat în politică din conștiința implicării. Este candidat la europarlamentare pentru că crede că, pe baza competențelor acumulate în mediul privat, poate deveni un membru novator în comisii importante din Parlamentul European, vocea care să apere interesele României la Bruxelles. Direcțiile principale de acțiune în programul său sunt: dezvoltarea infrastructurii cu sprijin comunitar, negocierea fondurilor, în special pentru autostrăzile Transilvania și Moldova, sprijin instituțional real al Europei pentru a susține redactarea caietelor de sarcini – o mare problemă în România pentru proiectele de infrastructură, susținerea ideii ca fondurile nefolosite, prin incapacitate guvernamentală, să se regăsească în bugetele ulterioare, pentru a nu penaliza dezvoltarea de ansamblu a țării. (Mai multe informații despre activitatea lui Clotilde Armand, aici.)

 

Dragoș Tudorache licențiat în Drept la Universitatea Al.I.Cuza, Iași. Am absolvit LLM (Cum Laudae) in EU Law, Universitatea din Stockholm, Suedia. Între 1997-2002 am fost judecător la Judecătoria Galați. Activitatea mea profesională este strâns legată de instituții internaționale și europene. În noiembrie 2015  s-a întors în România pentru a face parte din Guvernul Cioloș. A fost șeful Cancelariei Prim-ministrului (noiembrie 2015-septembrie 2016), ministru interimar al Comunicațiilor (iulie-august 2016) și ministru de Interne (septembrie 2016-ianuarie 2017). De la începutul anului 2017 este Șef de Unitate pentru Politica de returnare și combaterea migrației ilegale din cadrul Direcției Generale Afaceri Interne și Migrație din cadrul Comisiei Europene. (Mai multe informații despre activitatea lui Dragoș Tudorache, aici.)

 

Nicolae Ștefănuță este diplomat european, Nicolae Ștefănuță reprezintă Parlamentul European la Washington, fiind primul român care asigură legătura dintre forul european și Congresul american. A lucrat la Parlamentul European din 2007, ca expert în comisiile de Agricultură și de Buget. A studiat economie, politici publice și diplomație la Washington, Viena și Timișoara. Vorbește cinci limbi străine. Candidează ca europarlamentar pentru a transpune în realitate speranțele românilor: o prosperitate comparabilă cu cea din Europa, stabilitate și siguranță, un sentiment de demnitate și mândrie europeană. În calitate de europarlamentar, prioritățile sale sunt: afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români; protejarea banilor de care pot beneficia românii în condițiile unor replieri ale statelor net plătitoare; securitatea, ca precondiție a prosperității, care include și conceptul de securitate climatică. Protejarea mediului este o altă prioritate, inclusă în cadrul noțiunii de securitate. (Mai multe informații despre activitatea lui Nicolae Ștefănuță, aici.)

 

Vlad Botoș este de zece ani manager al unor facilități de producție automobile din România și Bulgaria, perioadă în care și-a dezvoltat abilitățile de negociere și de lucru în echipă. Vorbește două limbi străine, germana și engleza, care l-au ajutat să fie în contact cu civilizația occidentală. Candidează la alegerile europarlamentare pentru a negocia cu fermitate în avantajul României, pentru un trai decent și alinierea la standardele și condițiile de viață occidentale, posibile cu muncă, seriozitate, abilitate de a negocia și de a lucra în echipă. În acest scop, își propune să lupte pentru egalitatea deplină între membrii UE, un buget care să contribuie la reducerea decalajelor, reglementări care să țină cont de condițiile specifice ale României. Va insista ca reglementările adoptate de Parlamentul European să țină cont de condițiile specifice ale țării noastre și să obțină asistență europeană, tehnică și financiară, pentru o dezvoltare accelerată. (Mai multe informații despre activitatea lui  Vlad Botoș, aici.)

Ramona Strugariu este licențiată în drept a Universității Al. I. Cuza din Iași și are o diplomă de master în drept european. S-a implicat în numeroase activități de voluntariat în țară și peste hotare, a fost manager de proiect și consilier juridic la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare. A fost șefa de cabinet și consilierul unui eurodeputat român la Bruxelles. S-a înscris pe lista candidaților la europarlamentare fiind convinsă că numai o echipă activă, implicată, informată și profesionistă poate juca un rol fundamental în creșterea importanței și puterii decizionale a României în UE. Dacă va reprezenta interesele cetățenilor în Parlamentul European, va avea următoarele priorități: statul de drept, justiția, lupta anticorupție în România și în UE, independența presei, intrarea României în Schengen și susținerea ei tehnică și financiară pentru funcționarea noastră optimă în acest spațiu, mecanisme de gestiune și control pentru banii publici europeni. (Mai multe informații desprea activitatea Ramonei Strugariu, aici.)


Partidul Pro România, a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 583.916 de voturi. Pentru viitoarea legislatură a Parlamentului European, partidul PRO România va avea 2 mandate, ele fiind ocupate de primii doi candidați din lista inițială.

Aceștia sunt: Victor Ponta (fost premier) și Corina Crețu (fost comisar european pentru politică regională)

 

Victor Ponta, este în prezent co-fondator și președinte al Partidului PRO Romania, alături de Daniel Constantin. A deținut funcția de prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa în 4 noiembrie 2015. Victor Ponta a fost președinte al Partidul Social Democrat din 2010 până în 2015 și deputat de Gorj. A fost copreședinte al Uniunii Social-Liberale, alături de liberalul Crin Antonescu. (Mai multe informații despre activitatea lui Victor Ponta, aici.)

 

 

Corina Crețu este membră a partidului PRO România și, de la 1 noiembrie 2014, Comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene. În legislatura 2000-2004 Corina Crețu a fost aleasă deputat, dar a demisionat pe data de 10 ianuarie 2001 și a fost înlocuită de deputatul Ștefan Cazimir.Între anii 1992-1996 și 2000-2004 a fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui României, Ion Iliescu. Corina Crețu a fost membru în Comisia pentru Politica Externă a Senatului României și membru titular în Adunarea Parlamentară a OSCE. Corina Crețu a fost senator în legislatura 2004-2008 iar în 2007 a fost înlocuită de senator Nora Cecilia Rebreanu. Ca senator, Corina Crețu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Maroc, Republica Elenă și Republica Croația. A fost aleasă eurodeputat la alegerile din 2007, la cele din 2009 și la alegerile din 2014, când a fost pe primul loc pe lista de candidați ai Alianței PSD-UNPR-PC. A ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European în perioada iunie-octombrie 2014. (Mai multe informații despre activitatea lui Corina Crețu, aici.)


Partidul PMP  a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 522.104 de voturi. PMP va face parte din grupul PPE din Parlamentul European și a obținut 2 mandate. Primii 2 candidați din lista inițială vor fi prezenți în viitoarea legislatură a Parlamentului European.

Aceștia sunt:  Traian Băsescu, urmat de Eugen Tomac (preşedinte PMP)

 

Traian Băsescu, cu o experiență de peste 10 ani și cunoașterea tuturor mecanismelor funcționării instituțiilor europene, președintele Traian Băsescu este candidatul cel mai potrivit pentru Parlamentul European. Fostul președinte al României deschide lista candidaților Partidului Mișcarea Populară la alegerile pentru Parlamentul European. Din iunie 2000 până în decembrie 2004, a fost primar general al municipiului București, ales din partea PD. În 2001 a câștigat în cursul alegerilor interne președinția Partidului Democrat, înlocuindu-l pe Petre Roman. A fost copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD în 2003. În urma retragerii lui Theodor Stolojan (PNL) din cursă, Traian Băsescu (PD) a devenit candidatul Alianței DA pentru președinția României. La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD). La 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului său de președinte, România a aderat la Uniunea Europeană.  (Mai multe informații despre activitatea lui Traian Băsescu, aici.)

 

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară, deputat și membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților. Este la cel de-al doilea mandat de parlamentar, devenind pentru prima dată deputat la doar 31 de ani. În decembrie 2012, a obţinut 78,6% la alegerile parlamentare, devenind astfel cel mai votat deputat de dreapta din Parlamentul României. Tot atunci, a fost numit Președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor din Camera Deputaților, pe care a condus-o timp de un an. Eugen Tomac are o experienţă consistentă în administraţia publică centrală, trecând consecutiv prin funcţiile de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, secretar de stat în Guvernul României și consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.  (Mai multe informații despre activitatea lui Eugen Tomac, aici.)


Partidul UDMR a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică,  476.777 de voturi. Acest partid va face parte din grupul PPE în Parlamentul European și va avea 2 mandate, fiind reprezentate de către primii candidați din lista inițială.

Aceștia sunt: Iuliu Winkler (europarlamentar), Vincze Loránt (președinte FUEN).

 

Iuliu Winkler este un politician român de etnie maghiară, care a îndeplinit, în perioada 29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007, funcția de ministru delegat pentru comerț în cadrul Guvernului Tăriceanu. La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, a candidat pentru postul de deputat în Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009, dar aflându-se pe poziția 3 nu a fost ales, deoarece UDMR a obținut numai 2 locuri. Dar după renunțarea la mandat a lui Gyorgy Frunda pentru a prelua președinția Comisiei juridice la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Iuliu Winkler a devenit europarlamentar. (Mai multe informații despre activitatea lui Winkler Iuliu, aici.)

 

Vincze Lorant este responsabil cu relațiile internaționale în cadrul UDMR, între 2009 și 2018 a fost asistent în cadrul echipei care reprezintă UDMR la Parlamentul European de la Bruxelles. Din 2016 este președintele Uniunii Federale a Națiunilor Europene (FUEN), actualmente cea mai mare organizație de protecție a minorităților din Europa. (Mai multe informații despre activitatea lui Vincze Lorant, aici.)

 


Următoul Parlament European

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic. Gurpurile politice trebuie să îşi anunţe componenţa până pe 24 iunie.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentul, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

 

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 179 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) conform celor mai recente rezultate provizorii ale alegerilor pentru legislativul european, centralizate luni la ora 11:41 şi anunţate de legislativul european pe site-ul www.election-results.eu.

Potrivit estimărilor parțiale, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 179 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (153) și de ALDE + Renaissance (105). Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi – care ar totaliza 506 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (436), însă rezultatele foarte bune al Verzilor pot spori șansele unei coaliții mai largi.

Conform sursei citate, situaţia locurilor obţinute de grupurile politice în Parlamentul European este următoarea:

PPE – Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) – 179

S&D – Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European – 153

ALDE&R – Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS – 105

Verts/ALE – Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană – 69

CRE – Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – 63

ENL – Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii – 58

EFDD – Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe – 54

GUE/NGL – Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică – 38

NI – Deputaţi neafiliaţi – 6

Alţii – Deputaţi nou-aleşi care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care îşi încheie mandatul – 24


Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

© European Parliament

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 51,07%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 51.07%.


În baza datelor comunicate până acum de Biroul Electoral Central, după centralizarea a circa 97% din voturi, Partidul Național Liberal (membru al grupului PPE) va avea cei mai mulți eurodeputați – zece.

Partidul Social Democrat și Alianța 2020 USR PLUS vor avea fiecare câte opt deputați în PE, în timp ce Pro România, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România și Partidul Mișcarea Populară vor primi câte două mandate fiecare.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending