Connect with us

ROMÂNIA

BNR: Între 2003-2020, avuția națională a crescut de 2,6 ori, de la 244 mld. de euro la 637 mld. de euro. Avuția populației a sporit de 2,9 ori, însă economiile a 59.500 de români sunt de 100 ori mai mari decât depozitele altor 14,1 milioane

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Transformările politice fundamentale și reformele profunde, din punct de vedere economico-social, aplicate după anul 1989 au generat mutații structurale semnificative, care s-au reflectat în mod direct asupra volumului și calității avuției naționale, arată un studiu elaborat de un colectiv condus de primul vice-guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu.

În România, indicatorul privind avuția națională nu s-a mai publicat de către autoritățile competente începând cu anul 1990.

Avuția națională totală (totalitatea resurselor de capital, umane, financiare, naturale și sociale pe care le deține o țară) a crescut (între 2003-2020) de 2,6 ori, de la 244 miliarde de euro la 637 miliarde de euro (+393 miliarde de euro), astfel: activele nefinanciare au sporit de 2,9 ori (+486 miliarde de euro), în timp ce activele financiare și-au adâncit deficitul în raport cu străinătatea de 7,5 ori (+93 miliarde de euro), ceea ce a provocat diminuarea, cu această sumă, a creșterii bogăției naționale.

Activele nefinanciare sunt reprezentate de bunuri cum ar fi locuințele, diferite construcții, terenuri agricole/ forestiere, mobilier, automobilul, alt tip de vehicule, bijuterii, tablouri, precum și de bunuri de folosință îndelungată cu diverse întrebuințări

Active financiare sunt cele sub forma numerarului, depozitelor la bănci, acțiunilor și participațiilor la diferite firme, creanțe, totalul acestora diminuându-se cu valoarea obligațiilor de achitat (inclusiv credite bancare).

Avuția națională reprezintă potențialul economic care poate fi valorificat pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung. Avuția națională oferă și o imagine a rezilienței unei țări în contextul schimbărilor rapide care se manifestă în ultimele decenii pe plan internațional.

Corelația dintre Venitul Național Disponibil Brut (VNDB), avuția națională și datoria publică, arată discrepanțe semnificative: – în timp ce VNBD s-a majorat, în echivalent euro, în ultimii 18 ani, cu 9,5% pe an, – avuția națională a sporit cu numai 6,9% pe an, – iar datoria publică, mult mai rapid, cu 15,2% pe an. Aceasta demonstrează că pe de o parte, fluxul de venit național se acumulează în avuția totală într-un ritm inferior dinamicii acestuia, iar, pe de altă parte, că datoria publică crește mai repede decât venitul național și decât avuția totală, ceea ce reliefează un model de creștere economică ineficient, în timp ce în Zona Euro (care domină UE), avuția națională (+3,2% variație medie anuală) crește mai repede decât VNBD (2,3%).

Motivele pentru care România prezintă o situație inversă rezidă în: evaziune fiscală și economie informală la un nivel ridicat, care transferă, direct sau indirect, resurse îndeosebi în țările dezvoltate; plata dobânzilor la datoria publică, în creștere semnificativă, care direcționează acești bani către țările creditoare.

Perspectivă sectorială: administrație publică/firme/populație

Studiul BNR arată că avuția totală a administrației publice a crescut mult mai lent, adică de 1,4 ori (+30 miliarde de euro) vs 2,6 ori cea totală, fiind grevată de majorarea rapidă a datoriei publice (reprezentând active financiare negative) de 10 ori, respectiv de la 10 miliarde de euro în 2003 la 103 miliarde de euro în 2020.Se constată și o scădere substanțială a ponderii în bogăția totală de la 35% în 2003 la 18% în 2020. Dinamica respectivă reflectă rezultatul reformelor profunde aplicate după 1989, inclusiv al procesului de privatizare a proprietății de stat.

Avuția totală a firmelor a sporit de 3,6 ori, ponderea lor majorându-se în total bogăție națională de la 29% la 40%, dar cu o deteriorare semnificativă a datoriilor acestora (+3,9 ori), care au erodat substanțial patrimoniul unităților economice respective și cu  o subcapitalizare cronică de 32 miliarde de euro la care se adaugă polarizarea extremă a capitalului, în special în favoarea firmelor mari, cu acționariat străin.

În plus, remonetizarea economiei trenează, intermedierea financiară fiind de numai 27% credit neguvernamental/PIB, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în UE din cauza lipsei clienților bancabili, respectiv a decapitalizării cronice a firmelor și polarizării sociale accentuate în rândul cetățenilor.

Avuția populației a sporit de 2,9 ori, activele nefinanciare majorându-se mai lent (1,8 ori), compensate de o creștere substanțială, respectiv de 8 ori, a activelor financiare reprezentate de sporirea creanțelor cetățenilor (preponderent împrumuturi către propriile firme) și de creșterea substanțială a numerarului, care dovedește, în principal, sporirea economiei informale.

Este de remarcat faptul că economiile a 59.500 de români sunt de 100 ori mai mari decât depozitele altor 14,1 milioane de cetățeni. Mai exact, activele financiare ale populației înregistrează o majorare pronunțată, respectiv de 8 ori (cu 112 miliarde de euro), însă sunt polarizate foarte accentuat, această caracteristică fiind demonstrată de distribuția depozitelor, astfel că 0,4% dintre deponenți ( 59.500 persoane) cumulau, la finalul trimestrului III al anului 2022 o proporție de 26% (64,6 miliarde de lei) din totalul depozitelor cetățenilor, deținând în medie 1,08 milioane de lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220.000 de euro. La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 milioane de persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro.

Avuția totală pe locuitor a crescut de 2,9 ori la 32,7 mii euro, situându-se, totuși, pe antepenultima poziție în UE (doar înaintea Bulgariei, cu 28.300 euro pe locuitor, și a Greciei cu 21.200 euro), unde media acesteia este de 102.ooo de euro pe locuitor (+3,1 ori).

Soluții de acțiune în scopul sporirii avuției naționale a României

Conceperea unor politici economice sectoriale, demografice și de îmbunătățire a educației populației, cu impact favorabil asupra componentelor avuției naționale.

  • Acțiunea autorităților competente autohtone privind includerea în cadrul avuției naționale a terenurilor și clădirilor (după finalizarea cadastrului), precum și a resurselor naturale (pe baza identificării și evaluării acestora conform practicii europene).
  • Digitalizarea instituțiilor publice, îndeosebi a Ministerului Finanțelor, a ANAF și integrarea lor în cadrul unui sistem de protecție a avuției naționale împotriva erodării acesteia din cauza pierderilor provocate de factori subiectivi;
  • Legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor, ceea ce va crea posibilitatea creșterii transparenței avuției individuale și a reducerii semnificative a disparităților economico-sociale în domeniile menționate anterior;
  • Întărirea disciplinei de plăți în economie și diminuarea drastică a evaziunii fiscale, aceste măsuri fiind de natură să: sporească performanțele economiei reale; crească veniturile statului; reducă deficitul bugetar; încetinească majorarea datoriei publice și să prevină erodarea activelor financiare, majorându-se volumul acestora și, implicit, avuția națională a țării.

În concluzie, din analiza BNR rezultă că avuția națională totală și pe locuitor ale României prezintă două caracteristici, ambele cu un important potențial de îmbunătățire, în cadrul procesului de convergență europeană, deoarece: cei doi indicatori sunt reduși sub aspect valoric și, totodată, prezintă o polarizare accentuată sub aspectul distribuirii în societate.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Published

on

© Guvernul României

Menținerea stabilității macroeconomice, ritmul susținut al investițiilor și continuarea reformelor sunt obiectivele Guvernului României pentru acest an, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu delegația Fondului Monetar Internațional, care a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, informează un comunicat oficial al Exacuitvului, remis CaleaEuropeana.ro.

„Bugetul recent aprobat în Parlament include cel mai mare volum alocat până acum investițiilor, respectiv 7,8% din Produsul Intern Brut. Vom prioritiza proiectele publice, astfel încât cele aflate în stadiu avansat de implementare să primească finanțarea necesară pentru a fi finalizate într-un ritm alert. O altă linie de acțiune este susținerea proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru cofinanțarea cărora am alocat resurse bugetare. Valorificăm această fereastră de oportunitate pe care România o are atât pentru dinamica investițiilor, cât și pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR și convergente obiectivului nostru de aderare la OCDE în anul 2026”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Guvernul va continua soluțiile și pentru susținerea sectorului privat. Premierul a punctat măsurile care se adresează industriei alimentare, construcțiilor, încurajării creșterii industriale, precum și investițiile din energie și infrastructură.

În cadrul consultărilor, șeful Executivului a subliniat angajamentul Guvernului de a se încadra, în acest an, în deficitul bugetar de 7% din PIB și de a continua trendul de reducere a deficitului în următorii ani, conform Planului fiscal agreat cu reprezentanții Comisiei Europene. În acest context, premierul Ciolacu a punctat măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice de personal, restructurarea aparatului bugetar și reorganizarea administrativ-teritorială, incluse între prioritățile guvernamentale pentru perioada următoare. De asemenea, a menționat măsurile pentru îmbunătățirea colectării veniturilor publice, prin extinderea digitalizării.

   Citiți și: Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

Întrevederea cu FMI face parte din seria consultărilor Guvernului cu partenerii financiari internaționali și cu mediul de afaceri, premierul Marcel Ciolacu având în această săptămână întâlniri cu Banca Mondială și reprezentanți ai mai multor fonduri de investiții internaționale.

Din delegația guvernamentală, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, secretarul de stat în ministerul Finanțelor, Attila Gyorgy, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan Radu Oprea, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Luminița Odobescu, secretarul de stat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Reamintim că o misiunea a FMI efectuează o vizită de lucru în București în perioada 3-7 februarie pentru a analiza evoluțiile economice și financiare recente și pentru a actualiza perspectivele macroeconomice ale țării noastre.

Continue Reading

ROMÂNIA

SUA, în top 4 parteneri comerciali ai României: Ministrul Economiei va colabora cu ambasadoarea Kavalec pentru intensificarea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă pentru români

Published

on

© MEDAT

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, va colabora cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Ann Kavalec, pentru consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic bilateral, în special prin atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă pentru români, potrivit unui mesaj transmis joi pe Facebook.

„Parteneriatul României cu SUA este tot mai puternic!Am discutat astăzi, la sediul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Kathleen Kavalec, despre temele esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic. Dimensiunea economică a acestui parteneriat este tot mai importantă: SUA au intrat în top 4 parteneri comerciali ai României şi rămân cel mai important partener strategic al României”, a evidențiat ministrul Bogdan Ivan. 

În acest sens, el a anunțat că partea română și cea americană vor colabora pentru a găsi „cele mai bune soluții pentru intensificarea investițiilor şi crearea de noi locuri de muncă pentru români, inclusiv prin colaborarea în turism, bazată pe includerea României în programul Visa Waiver”. „Împreună, construim un viitor mai prosper și mai sigur!”, a conchis ministrul. 

Potrivit AmCham România, Statele Unite erau al al 5-lea cel mai mare investitor străin direct în ceea ce priveşte investiţiile în România şi al 3-lea în investiţiile din zona verde în 2023. Schimburile comerciale dintre România şi SUA au ajuns, în 2024, la 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, ele sunt departe de potențial, comparativ cu volumul schimburilor comerciale înregistrat de alte state din regiune: Polonia – Statele Unite 23-25 de miliarde de euro, Ungaria – 10 miliarde de euro cu SUA sau Cehia – Statele Unite 12 miliarde de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

MIPE anunță proiecte cu bani europeni în valoare de 2 mld. euro pentru conectarea românilor la rețeaua de apă-canalizare

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță derularea de noi proiecte din fonduri europene pentru conectarea românilor la rețeaua de apă-canalizare.

„Realitatea este că unul din patru români încă nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă şi aproximativ 40% din populaţia ţării nu este racordată la sistemul de canalizare. Deși gradul de colectare a crescut semnificativ datorită fondurilor din #POIM, mai este de lucru pentru a aduce România la standardele lui 2025. Aici intervin tot baniieuropeni. […] Separat de proiectele pe care le avem deja în implementare, avem în perioada următoare de încheiat contracte prin care vom conecta 1 milion de români din toate zonele țării la rețeaua de apă-canalizare. Vorbim de peste 4.000 km de conducte noi/reabilitate, prin proiecte de aproximativ 2 miliarde euro. Asta doar prin Politica de coeziune, separat avem și proiectele din PNRR”, a transmis acesta într-un mesaj pe pagina de Facebook.

MIPE a trimis în aceste zile o solicitare de rambursare pentru o tranșă de 215,44 milioane euro pentru Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de apă-canalizare: „Este a patra deja pe acest program, sumele cerute fiin cheltuieli eligibile realizate în cadrul proiectelor.”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.8 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.8 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE9 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.9 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA10 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ5 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA1 week ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending