Transformările politice fundamentale și reformele profunde, din punct de vedere economico-social, aplicate după anul 1989 au generat mutații structurale semnificative, care s-au reflectat în mod direct asupra volumului și calității avuției naționale, arată un studiu elaborat de un colectiv condus de primul vice-guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu.
În România, indicatorul privind avuția națională nu s-a mai publicat de către autoritățile competente începând cu anul 1990.
Avuția națională totală (totalitatea resurselor de capital, umane, financiare, naturale și sociale pe care le deține o țară) a crescut (între 2003-2020) de 2,6 ori, de la 244 miliarde de euro la 637 miliarde de euro (+393 miliarde de euro), astfel: activele nefinanciare au sporit de 2,9 ori (+486 miliarde de euro), în timp ce activele financiare și-au adâncit deficitul în raport cu străinătatea de 7,5 ori (+93 miliarde de euro), ceea ce a provocat diminuarea, cu această sumă, a creșterii bogăției naționale.
Activele nefinanciare sunt reprezentate de bunuri cum ar fi locuințele, diferite construcții, terenuri agricole/ forestiere, mobilier, automobilul, alt tip de vehicule, bijuterii, tablouri, precum și de bunuri de folosință îndelungată cu diverse întrebuințări
Active financiare sunt cele sub forma numerarului, depozitelor la bănci, acțiunilor și participațiilor la diferite firme, creanțe, totalul acestora diminuându-se cu valoarea obligațiilor de achitat (inclusiv credite bancare).
Avuția națională reprezintă potențialul economic care poate fi valorificat pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung. Avuția națională oferă și o imagine a rezilienței unei țări în contextul schimbărilor rapide care se manifestă în ultimele decenii pe plan internațional.
Corelația dintre Venitul Național Disponibil Brut (VNDB), avuția națională și datoria publică, arată discrepanțe semnificative: – în timp ce VNBD s-a majorat, în echivalent euro, în ultimii 18 ani, cu 9,5% pe an, – avuția națională a sporit cu numai 6,9% pe an, – iar datoria publică, mult mai rapid, cu 15,2% pe an. Aceasta demonstrează că pe de o parte, fluxul de venit național se acumulează în avuția totală într-un ritm inferior dinamicii acestuia, iar, pe de altă parte, că datoria publică crește mai repede decât venitul național și decât avuția totală, ceea ce reliefează un model de creștere economică ineficient, în timp ce în Zona Euro (care domină UE), avuția națională (+3,2% variație medie anuală) crește mai repede decât VNBD (2,3%).
Motivele pentru care România prezintă o situație inversă rezidă în: evaziune fiscală și economie informală la un nivel ridicat, care transferă, direct sau indirect, resurse îndeosebi în țările dezvoltate; plata dobânzilor la datoria publică, în creștere semnificativă, care direcționează acești bani către țările creditoare.
Perspectivă sectorială: administrație publică/firme/populație
Studiul BNR arată că avuția totală a administrației publice a crescut mult mai lent, adică de 1,4 ori (+30 miliarde de euro) vs 2,6 ori cea totală, fiind grevată de majorarea rapidă a datoriei publice (reprezentând active financiare negative) de 10 ori, respectiv de la 10 miliarde de euro în 2003 la 103 miliarde de euro în 2020.Se constată și o scădere substanțială a ponderii în bogăția totală de la 35% în 2003 la 18% în 2020. Dinamica respectivă reflectă rezultatul reformelor profunde aplicate după 1989, inclusiv al procesului de privatizare a proprietății de stat.
Avuția totală a firmelor a sporit de 3,6 ori, ponderea lor majorându-se în total bogăție națională de la 29% la 40%, dar cu o deteriorare semnificativă a datoriilor acestora (+3,9 ori), care au erodat substanțial patrimoniul unităților economice respective și cu o subcapitalizare cronică de 32 miliarde de euro la care se adaugă polarizarea extremă a capitalului, în special în favoarea firmelor mari, cu acționariat străin.
În plus, remonetizarea economiei trenează, intermedierea financiară fiind de numai 27% credit neguvernamental/PIB, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în UE din cauza lipsei clienților bancabili, respectiv a decapitalizării cronice a firmelor și polarizării sociale accentuate în rândul cetățenilor.
Avuția populației a sporit de 2,9 ori, activele nefinanciare majorându-se mai lent (1,8 ori), compensate de o creștere substanțială, respectiv de 8 ori, a activelor financiare reprezentate de sporirea creanțelor cetățenilor (preponderent împrumuturi către propriile firme) și de creșterea substanțială a numerarului, care dovedește, în principal, sporirea economiei informale.
Este de remarcat faptul că economiile a 59.500 de români sunt de 100 ori mai mari decât depozitele altor 14,1 milioane de cetățeni. Mai exact, activele financiare ale populației înregistrează o majorare pronunțată, respectiv de 8 ori (cu 112 miliarde de euro), însă sunt polarizate foarte accentuat, această caracteristică fiind demonstrată de distribuția depozitelor, astfel că 0,4% dintre deponenți ( 59.500 persoane) cumulau, la finalul trimestrului III al anului 2022 o proporție de 26% (64,6 miliarde de lei) din totalul depozitelor cetățenilor, deținând în medie 1,08 milioane de lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220.000 de euro. La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 milioane de persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro.
Avuția totală pe locuitor a crescut de 2,9 ori la 32,7 mii euro, situându-se, totuși, pe antepenultima poziție în UE (doar înaintea Bulgariei, cu 28.300 euro pe locuitor, și a Greciei cu 21.200 euro), unde media acesteia este de 102.ooo de euro pe locuitor (+3,1 ori).
Soluții de acțiune în scopul sporirii avuției naționale a României
Conceperea unor politici economice sectoriale, demografice și de îmbunătățire a educației populației, cu impact favorabil asupra componentelor avuției naționale.
- Acțiunea autorităților competente autohtone privind includerea în cadrul avuției naționale a terenurilor și clădirilor (după finalizarea cadastrului), precum și a resurselor naturale (pe baza identificării și evaluării acestora conform practicii europene).
- Digitalizarea instituțiilor publice, îndeosebi a Ministerului Finanțelor, a ANAF și integrarea lor în cadrul unui sistem de protecție a avuției naționale împotriva erodării acesteia din cauza pierderilor provocate de factori subiectivi;
- Legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor, ceea ce va crea posibilitatea creșterii transparenței avuției individuale și a reducerii semnificative a disparităților economico-sociale în domeniile menționate anterior;
- Întărirea disciplinei de plăți în economie și diminuarea drastică a evaziunii fiscale, aceste măsuri fiind de natură să: sporească performanțele economiei reale; crească veniturile statului; reducă deficitul bugetar; încetinească majorarea datoriei publice și să prevină erodarea activelor financiare, majorându-se volumul acestora și, implicit, avuția națională a țării.
În concluzie, din analiza BNR rezultă că avuția națională totală și pe locuitor ale României prezintă două caracteristici, ambele cu un important potențial de îmbunătățire, în cadrul procesului de convergență europeană, deoarece: cei doi indicatori sunt reduși sub aspect valoric și, totodată, prezintă o polarizare accentuată sub aspectul distribuirii în societate.
