Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Bogdan Aurescu: Conferința de la București a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova a obținut finanțări de 600 de milioane de euro pentru această țară

Published

on

© MAE

Cea de-a doua ediție a Conferinței consacrate Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, desfășurată vineri la București, a reușit să colecteze susțineri financiare de aproximativ 600 de milioane de euro, a anunțat ministrul român de externe Bogdan Aurescu, la încheierea lucrărilor reuniunii.

Republica Moldova nu trebuie să fie şi nu va fi singură în efortul pe care îl face în a realiza reformele de care are nevoie, a afirmat șeful diplomației române, la finalul celei de-a II-a ediţii a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Şeful diplomaţiei române a spus că respectiva platformă este utilă pentru eforturile ţării vecine de aderare la Uniunea Europeană şi este un “instrument permanent”.

De asemenea, Aurescu a spus că finanţarea de sprijin pentru Republica Moldova, strânsă în cadrul conferinţei, în diverse forme, este estimată la 600 de milioane de euro, după ce prima conferință de la Berlin co-prezidată de șefii diplomațiilor țărilor inițiatoare – România, Germania și Franța – a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi.

“Ceea ce am reușit să mobilizăm astăzi reprezintă prin urmare o contribuție concretă la sprijinul efortului de reformă. Putem spune că, după ce am auzit propunerile și ofertele care au fost făcute din partea celor care au participat astăzi la Conferință – dar continuăm să contabilizăm în mod cât mai exact, ceea ce s-a anunțat astăzi – există, la București, cumulat, un sprijin de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care am reușit să-l adunăm astăzi, în diverse forme. Dar vom continua calculele noastre, pe baza anunțurilor de astăzi, și vom comunica rezultatul final. Mesajul nostru în urma Conferinței de astăzi este foarte clar: Republica Moldova nu trebuie și nu va fi singură în efortul pe care îl face pentru a realiza reformele de care are nevoie. Prin urmare, există un angajament ferm al comunității internaționale pentru continuarea și accelerarea sprijinului pentru Republica Moldova, iar acest efort este consemnat într-o Declarație a co-președinților Platformei de Sprijin, care include concluziile lucrărilor, ale activității grupurilor de lucru. Prin urmare, abia așteptăm să continuăm efortul nostru. Următoarea reuniune va avea loc la Paris, la sfârșitul acestui an”, a precizat șeful diplomației române.

 

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată în luna aprilie la Berlin de România, Germania și Franța, a devenit mecanism permanent de tip interguvernamental, a anunțat Aurescu, în timp ce Franța a informat că următoarea reuniune va avea loc la Paris, până la finalul acestui an.

Un alt anunț din partea României este propunerea de constituire a unui Grup de lucru nou, dedicat reformei administrației publice și managementului finanțelor publice.

Germania va oferi Republicii Moldova un grant de 77 milioane de euro pentru cooperare și dezvoltare, dintre care 40 milioane de euro vor fi alocate pentru abordarea vulnerabilităților din sectorul energetic, a anunțat și ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

La Conferința de la București au fost prezente, alături de Franța, Germania și România, alte 33 de state din Uniunea Europeană, din G7 și din alte regiuni ale lumii și peste 10 organizații internaționale, instituții europene, alte agenții, inclusiv agenții ONU.

Platforma de sprijin pentru Republica Moldova – inițiativa României, Germaniei și Franței – urmărește generarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și expertiză pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. Însă, după reuniunea inaugurală la Berlin, accentul la Conferința de la București a căzut pe sprijinirea efortului de reformă al Republicii Moldova și pe consolidarea eforturilor de integrare europeană, mai ales că această reuniune a avut loc după ce Republicii Moldova i s-a acordat statutului de candidat al UE.

În fața provocărilor întâmpinate de Republica Moldova în actualul context regional și internațional complex, miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au agreat să pună bazele unui format internațional prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere pe fondul unui cumul de crize pe plan social, economic, energetic și financiar, cu efecte exacerbate de consecințele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. De la debutul invaziei militare ruse în Ucraina vecină, R. Moldova a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați raportat la populație, a trebuit să gestioneze perturbări grave ale fluxurilor economice, comerciale și de transport, pierzând accesul la unele piețe tradiționale spre care se îndreptau exporturi de produse agricole. Prețurile la materii prime, combustibili, precum și la îngrășăminte au crescut, iar criza energetică s-a intensificat din cauza creșterii prețurilor. În plus, contextul regional de securitate se menține volatil, ceea ce face dificilă atragerea investițiilor străine.

Republica Moldova este țară prioritară în cadrul asistenței pentru dezvoltare acordată de România, Bucureștiul acordând un sprijin substanțial Chișinăului, în principal prin: acordul de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, intrat în vigoare la 12 mai 2022; sprijinul bugetar direct de 10 milioane de euro anunțat la Conferința de la Berlin din 5 aprilie 2022; asistența oficială pentru dezvoltare consistentă acordată anual Republicii Moldova de către România (cifrele preliminare pentru 2021: 54,5 milioane de euro, din care 43,7 milioane de euro reprezintă asistență în domeniul educației și al formării profesionale); ajutoare umanitare precum combustibili, inclusiv 5000 tone păcură, în valoare de 3,8 milioane de euro, transfer de expertiză și alte forme de asistență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

FMI acordă Republicii Moldova 27 de milioane de dolari pentru a realiza reformele esențiale în vederea creșterii rezilienței

Published

on

© International Monetary Fund/ Facebook

Republica Moldova poate accesa cele 27 de milioane de dolari oferiți de Fondul Monetar Internațional, după ce Consiliul de Administrație al acestei instituții financiare internaționale a finalizat evaluarea programului de finanțare ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF).

Fondurile deblocate vor fi folosite pentru realizarea reformelor esențiale pentru sporirea rezilienței țării și acoperirea cheltuielilor socio-economice.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău, finanțarea este necesară în situația în care războiul din Ucraina continuă să afecteze Republica Moldova – inflația, creșterea prețurilor la alimente și energie, dar și riscurile legate de criza energetică implică efort sporit din partea Guvernului de la Chișinău.

În acest context, directorii FMI au apreciat autoritățile moldovenești care, în pofida perioadei dificile, respectă angajamentul ferm pentru realizarea reformelor structurale sprijinite de FMI în domeniul fiscal, financiar, consolidarea statului de drept și combaterea corupției.

De asemenea, directorii au salutat politicile promovate de autorități în vederea protejării celor mai vulnerabile categorii de populație, afectate de creșterea costurilor la energie și alimente.

În același timp, a fost subliniată importanța sporirii impactului programelor de asistență socială, extinderii bazei de impozitare internă și  avansării reformelor în domeniul energiei și al întreprinderilor de stat.

De asemenea, Consiliul de directori executivi a îndemnat autoritățile să asigure în continuare promovarea unui mix adecvat de politici, având în vedere presiunile inflaționiste persistente și constrângerile de finanțare bugetară.

Ei au reiterat că, pentru a face față șocurilor ce pot deveni mai persistente, va fi extrem de important de a asigura în continuare flexibilitatea cursului de schimb și menținerea rezervelor valutare adecvate.

Continue Reading

ONU

De la tribuna ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și se declară “hotărâtă să aducă R. Moldova în UE”

Published

on

© United Nations

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut miercuri discurs în fața plenului Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, unde a cerut retragerea trupelor ruse staționate ilegal în Republica Moldova, a condamnat mobilizarea parțială anunțată în Rusia și a reiterat faptul că Republica Moldova pledează în continuare pentru pace. Șefa statului moldovean a mai subliniat că statutul de candidat pentru aderarea la UE oferă Republicii Moldova speranță, o direcție clară, un obiectiv unificator, o ancoră și un puternic sentiment de apartenență la lumea liberă.

Ea și-a început discursul cu un mesaj de admirație pentru curajul, rezistența și puterea Ucrainei de a continua lupta pentru supraviețuire, dreptate și libertate.

“Ca și comunitate internațională, avem datoria morală să sprijinim în continuare Ucraina. Ucraina luptă astăzi pentru a ne menține pe toți în siguranță, pentru a menține Europa în siguranță. Ea are nevoie de sprijinul nostru. Europa, noi toți, trebuie să ajutăm Ucraina. Sunt la această tribună ca să reprezint o țară care își dorește pacea. Reprezint aici cetățenii Republicii Moldova: indiferent de limba pe care o vorbim – română, ucraineană, rusă, găgăuză sau bulgară -, indiferent de etnia sau preferințele noastre politice, indiferent dacă locuim pe malul drept al Nistrului sau în regiunea transnistreană, cu toții ne dorim pace! Fiind o țară cu mai puțin de trei milioane de oameni, am oferit adăpost pentru mai bine de jumătate de milion de refugiați care au fugit de război”, a spus Sandu.

Totodată, șefa statului moldovean a cerut retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

“Moldova știe ce înseamnă să fii o țară divizată de conflict. În 1992, am trecut printr-un război scurt, dar tragic, în regiunea transnistreană a țării noastre. Trei decenii mai târziu, încă încercăm să depășim consecințele acelui conflict și să ne reintegrăm țara. Singura cale de a realiza acest lucru este dialogul pașnic și respectarea suveranității și integrității noastre teritoriale. Atunci când Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, am muncit mai mult ca niciodată pentru a menține pacea pe malurile râului Nistru. Am făcut tot posibilul pentru a ne asigura că toți cetățenii Moldovei, inclusiv cei care locuiesc în regiunea separatistă, continuă să se bucure de pace. Prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea și crește riscurile de securitate pentru țara noastră. Cerem retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse. Facem apel la distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”, a afirmat ea.

Șefa statului moldovean a mai subliniat că statutul de candidat pentru aderarea la UE oferă Republicii Moldova speranță, o direcție clară, un obiectiv unificator, o ancoră și un puternic sentiment de apartenență la lumea liberă.

“Investim în conectivitatea cu Europa și încercăm să aducem țara noastră mai aproape de standardele europene. Construim drumuri și poduri, spitale și un sistem de învățământ mai modern. Construim instituții mai puternice, care să lucreze în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Suntem concentrați, perseverenți și de neoprit. Suntem hotărâți să aducem Moldova în UE, astfel încât fiecare moldovean să aibă un nivel de trai mai bun și mai multe oportunități economice, acasă. Doar așa Moldova poate crește ca o democrație consolidată în partea noastră a lumii, în aceste vremuri dificile”, a conchis Maia Sandu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Maia Sandu au discutat la ONU despre eforturile comune privind aderarea R. Moldova la UE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut miercuri, în marja Adunării Generale a ONU, o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu care a discutat despre eforturile comune pentru aderarea acestei țări la Uniunea Europeană.

“Susținem pe deplin eforturile Republicii Moldova de a face față impactului războiului din Rusia, cu finanțare și asistență tehnică pentru economia și securitatea energetică a acesteia. De asemenea, lucrăm în vederea aderării Republicii Moldova la UE și salut eforturile de reformă depuse”, a afirmat von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter însoțit de un montaj video de la întâlnirea cu Maia Sandu.

Șefa statului moldovean s-a adresat ulterior întrevederii cu von der Leyen plenului Adunării Generale a Națiunilor Unite, unde, printre altele, a afirmat că țara sa investește în conectivitatea cu Europa și că autoritățile lucrează pentru a aduce R. Moldova mai aproape de standardele europene.

“Suntem concentrați, perseverenți și de neoprit. Suntem hotărâți să aducem Moldova în UE, astfel încât fiecare moldovean să aibă un nivel de trai mai bun și mai multe oportunități economice, acasă. Doar așa Moldova poate crește ca o democrație consolidată în partea noastră a lumii, în aceste vremuri dificile”, a spus Sandu.

Republica Moldova a devenit, alături de Ucraina, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană în urma deciziei Consiliului European din data de 23 iunie anul acesta.

Tot în marja Adunării Generale a ONU, Maia Sandu a avut o întrevedere și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care a discutat despre sprijinul Alianței pentru contracararea pericolelor hibride, a dezinformării și a riscurilor cibernetice.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.4 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA5 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE6 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending