Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic, informează Agerpres.

,,Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru Agepres, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot (piaţa în care valorile mobiliare, mărfurile sau valutele sunt tranzacţionate „pe loc” şi livrate către cumpărător imediat n.r.) din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masiv cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

Potrivit lui Ion Lungu, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt micșorate. 

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România, potrivit sursei citate.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, care au sărbătorit Paștele weekendul trecut, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 12:44, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.949 MW (dintre care doar 616 MW), diferenţa fiind importată. 

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat PNL la alegerile europene, a semnat luni Manifestul pentru alegerile europarlamentare din 2019 al Asociaţiei Europene pentru Oncologie Pediatrică, asociaţie care îşi propune să asigure tratamente cât mai bune pentru cât mai mulţi dintre copiii bolnavi.

”Anual, 35.000 de copii şi tineri din Europa sunt diagnosticaţi cu cancer. Există însă speranţă, dedicare şi implicare, datorită cărora între 2020 şi 2025 vom avea aproximativ jumătate de milion de supravieţuitori ai cancerului infantil.  Prin semnarea Manifestului, în calitate de membri ai Parlamentului European, ne-am angajat să sprjiim în continuare lupta împotriva cancerului în rândul copiilor”, a scris Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

Mai multe detalii privind acest manifest aici.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

Candidatul Partidului Popular European la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, va lansa marți, la Atena, un plan alcătuit din 12 puncte, document ce face parte din programul său de campanie pentru poziția de top la nivelul executivului european și în care va propune, între altele, un tratat global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

“Dacă nu luptăm rapid în întreaga lume împotriva mizeriei din mări, următoarea generație va avea probleme imense. Voi propune un tratat global care interzice plasticul de unică folosință“, a declarat Weber pentru cotidianul german Bild am Sonntag.

Potrivit sursei citate de Politico Europe, Manfred Weber vrea să se asigure că acordurile comerciale negociate de UE vor pune capăt muncii ilegale a copiilor în întreaga lume. 

Printre cele 12 propuneri ale sale se vor număra promisiunea creării a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții sau creșterea numărului de angajați ai  Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă(Frontex) cu până la 10.000 de persoane până în 2022.

Propunerea lui Weber privind un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință apare în contextul în care Parlamentul European a votat luna trecută interzicerea produselor din plastic de unică folosință din 2021. Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marile sunt din plastic. Produsele vizate de această legislație constituie 70% din totalul deșeurilor marine.

În ce privește creșterea numărului de angajați ai Frontex, eurodeputații au adoptat săptămâna trecută, la ultima sesiune plenară din acest ciclu legislativ, noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă, pentru o mai bună protecție a granițelor externe ale UE. Între măsuri se regăsește și cea privind înființarea unui nou corp permanent al cărui personal operațional să ajungă la 5.000 de angajați și în 2021, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European în ultimii cinci ani, este candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, poziție pentru care concurează cu mai mulți candidați de top ai celorlalte familii politice europene, îndeosebi Frans Timmermans, actual prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul socialiștilor europeni.

Președintele Comisiei Europene este propus de șefii de stat sau de guvern, reuniți la nivelul Consiliului European, luând în calcul rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai. Ulterior, acesta trebuie să primească un vot de susținere din partea Parlamentului European.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.