Coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei Uniunii Europene sunt priorități-cheie pentru președinția română a Consiliului UE, a susținut, miercuri, în Comisia pentru Dezvoltară Regională din Parlamentul European, ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb.

Ministrul român a prezentat în Comisia REGI din Parlamentul European, prioritățile președinției Consiliului UE, din perspectiva politicii de coeziune.

Ministrul român al Fondurilor Europene a arătat, în intervenția sa, că președinția română are obiective ambițioase dar și realiste în mandatul său, punctând provocările legate de Brexit, Cadrul Financiar Multianual și alegerile europarlamentare.

„Chiar dacă mandatul nostru se desfășoară într-o perioadă plină de provocări, Președinția română va pune accentul pe obținerea de rezultate tangibile pentru oamenii care trăiesc în statele membre, contribuind astfel la o Uniune cât mai democratică și mai aproape de cetățenii ei. Președinția română va fi un mediator imparțial și va asigura consensul, pentru a avansa Agenda Europeană. Forța economiei UE este puternic influențată de capacitatea de convergența a economiilor naționale, rămânând un puternic jucător global. Prin urmare, coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei UE reprezintă priorități-cheie pentru Președinția noastră”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Plumb a declarat, în Parlamentul European, că Președinția Română va continua examinarea celor 5 Regulamente care fac parte din Pachetul de Coeziune, astfel: – Regulamentul privind dispozițiile comune; Regulamentul privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională; Regulamentul privind Fondul de Coeziune; Regulamentul privind Fondul Social European; Regulamentul de cooperare teritorială europeană / INTERREG.

În discursul său, ministrul a mai subliniat că „discuțiile cu partenerii noștri europeni din statele membre vor conduce la un progres substanțial în negocieri, la nivelul Consiliului, astfel încât să pregătim mandatul pentru viitorul trilog”.

A reamintit că politicile UE contribuie la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale și că politica de coeziune rămane principala politică de investiții la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit cutumei, miniștrii statului care exercită președinția Consiliului Uniunii Europene au sarcina de a prezenta în cadrul comisiilor de resort din Parlamentul European prioritățile specifice domeniului de activitate pe care președinția statului în cauză le are pe durata celor șase luni de mandat.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă a prezentat în plenul Parlamentului European, la 15 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, care sunt structurate pe patru piloni tematici: ”Europa convergenței”, ”Europa siguranței”, ”Europa, actor global” și ”Europa valorilor comune”.

Având în vedere continua incertitudine din Regatul Unit cu privire la ratificarea acordului de retragere, Comisia a adoptat astăzi două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE, se arată într-un comunicat publicat de aceasta.

Astăzi, statele membre ale UE au votat o propunere a Comisiei de a investi aproape 800 de milioane de euro în proiecte cheie de infrastructură energetică europeană, cu beneficii transfrontaliere majore. Finanțarea UE provine din mecanismul Conectarea Europei (CEF), programul european de sprijin pentru infrastructura transeuropeană, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Se acordă prioritate proiectelor care sporesc competitivitatea și securitatea energetică a UE prin promovarea unei funcționări sigure și eficiente a rețelei și contribuie la dezvoltarea durabilă și la protecția mediului. Crearea unei rețele energetice moderne conectate reprezintă un element esențial al Uniunii Energiei, una dintre prioritățile politice ale Comisiei Juncker.

Vicepreședintele Comisiei, responsabil de Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, a afirmat:

,,CEF este unul dintre instrumentele care dovedesc valoarea adăugată a UE. Lista actualizată de astăzi arată că Uniunea Energiei este un instrument eficient de modernizare și ecologizare a economiilor noastre, pentru a le face durabile, în conformitate cu obiectivele privind clima și mediul”.

Comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Cañete, a declarat:

,,Ca element esențial al strategiei noastre globale în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, trebuie să ne asigurăm că infrastructura noastră energetică este durabilă, orientată spre obiective și operațională. Cu aproape două treimi din deciziile de investiții de astăzi dedicate energiei electrice, respectăm promisiunea noastră de a alinia finanțarea UE la ambiția noastră politică de a face tranziția la energie curată. Continuăm să investim în proiectele de infrastructură energetică corespunzătoare, care sunt esențiale pentru tranziția energetică ecologică a UE și pentru securitatea aprovizionării. Sunt deosebit de mulțumit de sprijinul acordat proiectului de sincronizare energetică în zona baltică, care va contribui la materializarea ambiției statelor baltice de integrare a sistemelor lor în Europa continentală și de îmbunătățire a securității aprovizionării în regiune”.

Votul de astăzi se referă la ajutorul financiar al CEF pentru studii și lucrări pentru un total de 14 proiecte: 7 pentru energia electrică, 2 pentru rețelele inteligente, 2 pentru transportul transfrontalier cu CO2 și 3 pentru gaz. Finanțarea propusă pentru CEF-Energie se ridică la aproape 800 de milioane de euro, energia electrică și rețelele inteligente reprezentând 504 milioane euro, 9,3 milioane de euro pentru a sprijini studiile privind dezvoltarea unei infrastructuri de transport de CO2; și 286 de euro alocate sectorului gazelor naturale. Prezenta cerere de propuneri (2018-2) a fost lansată în iunie și închisă pe 11 octombrie 2018.

În sectorul energiei electrice, se acordă un grant de 323 de milioane de euro proiectului de sincronizare a energiei din zona baltică. Statele baltice rămân conectate în mod sincron la centrul de distribuție al Rusiei, împiedicând integrarea lor deplină în piețele de energie electrică ale UE. Proiectul își propune să sporească securitatea aprovizionării și fiabilitatea sistemelor energetice din regiune prin conectarea lor sincronizată la rețeaua continentală europeană.

În iunie 2018, liderii UE au convenit asupra foii de parcurs politice pentru finalizarea sincronizării.

În ceea ce privește rețelele inteligente, a fost aprobat sprijinul pentru proiectul ACON SG de a moderniza și a îmbunătăți rețeaua de electricitate între Cehia și Republica Slovacă. Subvenția de 91 milioane de euro va contribui acum la înființarea de rețele inteligente în regiunea de frontieră.

Mai mult, 6,5 milioane de euro vor fi alocate unui studiu privind dezvoltarea unei infrastructuri de CO2 în portul Rotterdam. Obiectivul este de a stabili o rețea transfrontalieră de dioxid de carbon, cu acces deschis, în Europa de Nord-Vest, cu nucleul situat în portul Rotterdam.

În cele din urmă, în sectorul gazelor naturale, CEF va sprijini, cu aproape 215 de milioane de euro, proiectul Baltic Pipe, o interconexiune de gaze offshore, în două direcții, între Polonia și Danemarca. Această conductă va fi crucială pentru securitatea aprovizionării și integrarea pe piață a regiunii.