Canada a devenit marți prima țară din NATO care a ratificat protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică, în aceeași zi în care cele două țări scandinave și cele 30 de națiuni membre au semnat respectivele documente care pavează calea spre extinderea NATO.
“Astăzi, Canada, a devenit prima țară care a ratificat protocoalele de aderare a Finlandei și Suediei la NATO. Acest lucru aduce cele două țări cu un pas mai aproape de statutul de membru cu drepturi depline. (…) Canada a luat măsuri pentru a putea ratifica protocoalele cât mai repede posibil. În plus, Camera Comunelor a votat în unanimitate în favoarea aderării Finlandei și Suediei la Alianță. În calitate de membru fondator al NATO, Canada rămâne un campion al politicii ușilor deschise a NATO pentru orice țară europeană care este în măsură să promoveze angajamentele și obligațiile ce decurg din calitatea de membru, cum ar fi protejarea democrației și contribuția la apărarea colectivă a Alianței”, a spus premierul Justin Trudeau într-o declarație publicată pe pagina sa oficială.
Today, Canada became the first country to ratify Finland and Sweden’s membership in @NATO. They will make important contributions to the Alliance’s collective defence. Please read my full statement: https://t.co/GV1UU0QsNG
— Justin Trudeau (@JustinTrudeau) July 5, 2022
Finlanda și Suedia au finalizat luni discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO săptămâna trecută în declarația finală a summitului lor de la Madrid. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.
Săptămâna trecută, la summitul de la Madrid, liderii aliați au convenit să invite Finlanda și Suedia să adere la NATO în urma acordului privind un memorandum trilateral între Turcia, Finlanda și Suedia.
Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea protocolului de aderare între Alianță și cele două țări nordice trebuie ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
