Comisia Europeană a început să înființeze un nou organism de informații sub președinția Ursulei von der Leyen, în încercarea de a îmbunătăți utilizarea informațiilor colectate de agențiile naționale de spionaj, a relatat marți Financial Times, potrivit Reuters.

Unitatea, care va fi înființată în cadrul secretariatului general al Comisiei, intenționează să angajeze funcționari din întreaga comunitate de informații a UE și să colecteze informații în scopuri comune, a raportat ziarul, citând patru persoane informate cu privire la aceste planuri.

„Serviciile naţionale de spionaj deţin vaste cunoştinţe, la fel ca şi Comisia. Cheia este găsirea unei modalităţi mai inteligente de a combina toate acestea pentru un impact maxim şi reciprocitate. În lumea informaţiilor, partajarea duce la partajare”, a spus o sursă din interiorul Comisiei Europene.

Deşi planul nu a fost comunicat oficial tuturor celor 27 de state membre, acesta prevede misiuni temporare din partea agenţiilor naţionale. 

Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat pentru Financial Times că instituţia „explorează modalităţi de a-şi îmbunătăţi funcţiile de securitate şi informaţii”, inclusiv „o potenţială celulă dedicată în cadrul secretariatului general”.

Această idee a fost formulată într-un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat în luna octombrie a anului trecut la Bruxelles. Raportul vizează o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene și este intitulat “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. 

Fostul președinte finlandez este de părere în raportul menționat că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații.

În raportul său, Niinistö a cerut UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el, anul trecut, după prezentarea planului alături de Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană salută progresele tangibile obținute în implementarea Legii privind sprijinirea producției de muniție (Act in Support of Ammunition Production – ASAP), în urma unei vizite de lucru efectuate la facilitățile Chemring Nobel din Norvegia, unul dintre principalii beneficiari ai finanțării europene destinate consolidării capacităților industriale de apărare, se arată într-un comunicat.

Vizita, desfășurată la 21 octombrie 2025, a fost efectuată de o delegație a Direcției Generale pentru Industrie de Apărare și Spațiu (DG DEFIS) din cadrul Comisiei Europene, care a evaluat stadiul implementării a trei proiecte ASAP coordonate de Chemring Nobel. Potrivit executivului european, principalele etape de construcție au fost finalizate, iar echipamentele-cheie de producție au fost instalate cu succes, în vederea creșterii semnificative a capacității de producție.

„Vizita a oferit o confirmare directă a progreselor substanțiale obținute cu sprijinul Uniunii Europene și a evidențiat rolul esențial al programului în accelerarea termenelor de livrare din industria europeană de apărare”, a transmis Comisia Europeană.

© European Union, 2025

Chemring Nobel a beneficiat de un sprijin financiar din partea Uniunii Europene în valoare de 66,7 milioane de euro, fonduri care îi vor permite să își dubleze capacitatea de producție a explozibililor. Această investiție face parte din efortul coordonat la nivel european de consolidare a capacităților de producție pentru muniție, praf de pușcă și explozibili în statele membre ale Uniunii și în țările partenere asociate.

Adoptată ca răspuns direct la apelul Consiliului European din martie 2023 de a livra urgent muniție — și, dacă este cazul, rachete Ucrainei — și să ajute statele membre să-și refacă stocurile, Legea privind sprijinirea producției de muniție (ASAP) reprezintă componenta industrială („track 3”) a planului european pentru muniție convenit de Consiliu.

Prin acest cadru, Uniunea Europeană urmărește consolidarea capacității de reacție și a autonomiei industriale în domeniul apărării, pentru a asigura aprovizionarea rapidă cu muniție și rachete pe întreg teritoriul european.

Regulamentul include măsuri de sprijin financiar destinate industriei europene de apărare, oferind granturi pentru proiecte care sporesc producția de muniție și rachete, înlătură blocajele din lanțurile de aprovizionare și întăresc capacitățile industriale de pe întreg lanțul valoric — de la producția de praf de pușcă și propulsanți, până la testare și asamblare finală.

Programul contribuie direct la atingerea obiectivului european de a asigura o capacitate anuală de producție de 2 milioane de obuze de artilerie de calibrul 155 mm, în paralel cu întărirea capacităților de apărare colectivă.

Comisia Europeană a reafirmat că rămâne ferm angajată în transpunerea rapidă a sprijinului financiar în capabilități operaționale concrete, subliniind că va monitoriza îndeaproape implementarea eficientă și la timp a proiectelor industriale de apărare din statele membre și țările asociate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut luni o întâlnire „constructivă” cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și cu prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, pentru a discuta despre viitorul Cadru Financiar Multianual (2028–2034). 

Potrivit acesteia, în cadrul discuțiilor au fost clarificate obiectivele în trei domenii-cheie: consolidarea rolului regiunilor, întărirea identității Politicii Agricole Comune și îmbunătățirea guvernanței.

„Astăzi am avut o întâlnire constructivă cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, pentru a discuta despre Cadrul Financiar Multianual (CFM). Am clarificat și consolidat obiectivele noastre în trei domenii-cheie: consolidarea rolului regiunilor, întărirea identității Politicii Agricole Comune și îmbunătățirea guvernanței. Acum avem o înțelegere solidă a propunerilor și o direcție clară de urmat. Aștept cu interes dezbaterea de miercuri din Parlamentul European”, a scris von der Leyen, pe X.

Today I had a constructive meeting with @EP_President and @Statsmin to discuss the MFF.

We have clarified and strengthened our objectives in 3 key areas:

Securing the role of the regions, reinforcing the identity of the Common Agricultural Policy and enhancing governance.

We…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 10, 2025

Roberta Metsola a transmis, în numele Parlamentului European, preocupările instituției și a subliniat că discuțiile au fost constructive, vizând propunerile Comisiei Europene referitoare la rolul autorităților regionale, Politica Agricolă Comună și guvernanța, inclusiv rolul Parlamentului în acest proces.

„Propunerile reprezintă un pas înainte important, iar procesul va continua, inclusiv prin dezbaterea în plen de miercuri. Mulțumiri tuturor celor implicați, inclusiv raportorilor Parlamentului — Siegfried Mureșan și Carla Tavares —, liderilor de grup și președinților de comisii, pentru munca depusă până în acest stadiu. Munca merge mai departe”, a scris Roberta Metsola, pe X.

Good meeting with Presidents @vonderleyen and @Statsmin on upcoming MFF.

On behalf of @Europarl_EN, I communicated our concerns and we had a constructive discussion on the @EU_Commission proposals on the role of regional authorities, the Common Agricultural Policy, and…

— Roberta Metsola (@EP_President) November 10, 2025

Citiți și: INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

Comisia Europeană a propus mai multe modificări la bugetul UE pentru următorii șapte ani, în încercarea de a evita o răzvrătire în Parlamentul European, potrivit unui document consultat de Politico.

Prin cedarea în chestiuni sensibile, Comisia Europeană urmărește să neutralizeze amenințarea majorității din legislativul european de a respinge planul său de 1,8 trilioane de euro pentru finanțarea UE.

Reuniunea de astăzi a reprezentat o ultimă încercare de a ajunge la un compromis în contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget trebuie aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare în 2028.