Președintele Consiliului European, Charles Michel, vrea să interzică participarea Ursulei von der Leyen la discuțiile dintre liderii europeni pentru funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, nedorind să o invite pe candidata Partidului Popular European pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene la summitul informal al liderilor UE din 17 iunie.
Cel mai recent complot al lui Charles Michel pentru a o doborî Ursula von der Leyen constă în a o ține departe de discuțiile despre propria slujbă și despre perspectivele sale de viitor, titrează Politico Europe, precizând că în discuțiile cu liderii UE și cu consilierii lor, președintele Consiliului European a sugerat excluderea șefei Comisiei Europene de la reuniunea la care șefii de stat și de guvern vor discuta despre posturile de conducere din UE.
Rivalitatea acerbă dintre cei doi lideri reprezintă o jenă diplomatică de lungă durată pentru UE. Prima fisură dintre Michel și von der Leyen a apărut în 2021, când cei doi au fost protagoniștii unui incident diplomatic în timpul unei vizite comune în Turcia. Primiți la Palatul Prezidențial din Ankara de Recep Tayyip Erdogan, cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, unde au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan și un altul pentru Michel. Președinta Comisiei Europene a rămas câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc.
Există o puternică împotrivire din partea capitalelor europene la sugestia lui Michel, au declarat diplomații și oficialii, deoarece mai multe capitale europene au sentimentul că Michel vrea să o învingă pe von der Leyen în contextul rivalității de ani de zile, încercând să zădărnicească un potențial al doilea mandat al șefului Comisiei.
“Statele membre sunt din ce în ce mai iritate de rolul lui Charles Michel în procesul de selecție a președintelui Comisiei. Pare să fie condus de motive pur personale”, a declarat un diplomat UE.
Este la latitudinea lui Michel să decidă cine se poate alătura dineului cu liderii, având în vedere că întâlnirea din 17 iunie este un summit informal.
O potențială astfel de decizie a lui Michel nu pare surprinzătoare. La debutul săptămânii trecute ce s-a încheiat cu alegerile pentru Parlamentul European, el a lansat un atac pre-electoral la adresa președintei Comisiei Europene.
Cu trei zile înainte de debutul alegerilor europene, Michel a explicat că această așa-numită comisie geopolitică a fost văzută “ca o modalitate prin care Comisia să fie mai puțin imparțială”, menționând că este nevoie de o “Comisie imparțială” atunci când vine vorba, de exemplu, de afaceri externe – unde executivul Uniunii Europene nu are competențe.
Am “plătit factura” pentru Comisia “geopolitică” a lui von der Leyen, a atacat Michel, referindu-se la daunele aduse imaginii UE în regiune și regretând momentul în care Comisia a făcut declarații “fără nicio legitimitate”.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.
Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.
În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).
Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliul European, Ursula von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz (PES), președintelui francez Emmanuel Macron (Renew Europe) și premierului spaniol Pedro Sánchez (PES).
De altfel, înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.
Însă, pe lângă incertitudinea legată de Italia premierului Giorgia Meloni, care a precizat că nu garantează susținerea pentru Ursula von der Leyen, Ungaria premierului Viktor Orban a transmis că principala sa prioritate după aceste alegeri este schimbarea actualei președinte a Comisiei Europene.
În același timp, președintele PPE Manfred Weber este înclinat să-i nominalizeze pe prim-miniștrii Poloniei și Greciei, Donald Tusk și Kyriakos Mitsotakis, să fie negociatorii popularilor europeni la tratativele dintre lideri, în timp ce socialiștii europeni vor încredința aceste roluri cancelarului german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez.
