Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, la finalul summitului Coaliției voluntarilor pentru Ucraina că o “forță de reasigurare cu mai multe țări europene” condusă de Franța și Marea Britanie este în curs de planificare pentru Ucraina pentru a proteja o posibilă încetare a focului cu Rusia.
Vorbind la finalul summitului de la Paris pe care l-a găzduit, Macron a menționat că conceptul este încă în faza de planificare și că unele state membre nu sunt de acord cu strategia.
Macron și premierul britanic Keir Starmer au anunțat că cele două țări vor conduce împreună o “forță de reasigurare” în Ucraina pentru a descuraja orice viitoare agresiune rusă, punctează Deutsche Welle.
Planul nu are sprijinul tuturor statelor membre ale UE, însă Macron și Starmer sunt hotărâți să avanseze cu proiectul.
Macron a observat, de asemenea, că în prezent nu există unanimitate cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa.
Această propunere “nu este unanimă”, a spus el, adăugând că “nu avem nevoie de unanimitate pentru a o realiza”, relatează și The Guardian.
El a mai spus că o delegație militară britanico-franceză se va deplasa la Kiev pentru a consilia Ucraina în consolidarea armatei sale. În context, liderul francez a precizat miniștrii de externe au fost însărcinați să analizeze chestiuni juridice specifice privind orice forțe care susțin o încetare a focului și li s-a spus să prezinte un raport în trei săptămâni.
Potrivit discuțiilor summitului de la Paris, orice garanții de securitate viitoare trebuie să se bazeze pe trei piloni:
- o armată ucraineană puternică, o misiune comună franco-britanică urmând să se deplaseze la Kiev pentru a analiza nevoile și ceea ce se poate face pentru a sprijini viitoarea sa armată;
- o forță de reasigurare, despre care afirmă că nu va staționa la linia de conflict, ci va oferi sprijin în zone “strategice”;
- și un efort mai amplu de a reînarma Europa și de a reprezenta punctul de vedere european, inclusiv cererile Europei de a fi parte în cadrul oricăror negocieri de pace;
Reuniunea de la Paris i-a adus alături pe liderii din 31 de țări, inclusiv președintele interimar al României Ilie Bolojan, și a avut loc în timp ce liderii europeni se străduiesc să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene în fața amenințărilor din partea Rusiei și a schimbărilor drastice ale politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump.
La finalul summitului, președintele Bolojan a precizat că România va participa la grupul de monitorizare a armistițiului de 30 zile între Ucraina și Rusia în Marea Neagră. Totodată, el a arătat că liderii “Coaliției de voință” iau în calcul creșterea forțelor NATO pe flancul estic și că eventuale forțe de garantare a păcii în Ucraina ar putea fi localizate pe flancul estic și ar tranzita inclusiv România.
Summitul marchează și un co-leadership al Franței și Marii Britanii, întrucât reuniunile de la Paris din luna februarie au fost urmate de un summit găzduit la data de 2 martie la Londra de premierul britanic Keir Starmer, întrunire ce a marcat apariția “coaliției celor dispuși” pentru a garanta pacea în Ucraina.
Ulterior, atât Macron cât și Starmer, au găzduit reuniuni cu peste 30 de șefi de stat major din țări aliate și partenere. Mai mult, premierul britanic i-a reunit acum două săptămâni într-o videoconferință pe liderii acestei coaliții în urma căreia a anunțat că planurile celor implicați pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”.
