Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că este posibil ca în perioada următoare să se discute şi de o creştere numerică a forţelor NATO care sunt pe flancul estic, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summit-ul NATO din iunie. Șeful statului
”În ceea ce priveşte întărirea flancului NATO, înseamnă, pe de-o parte, ca toate planurile pe care astăzi NATO le-a pregătit pentru această zonă să fie continuate şi s-a confirmat acest lucru încă o dată, că tot planul de activităţi pe anul acesta se derulează fără niciun fel de probleme şi da, este posibil ca în perioada următoare să se discute şi de o creştere numerică a forţelor NATO care sunt pe Flancul de est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după summit-ul NATO din iunie”, a spus preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, la Paris, într-o conferință de presă susținută la sediul Ambasadei României.
I attended the summit organized by President @EmmanuelMacron in Paris on building a robust peace for Ukraine and Europe. I welcomed the ceasefire agreement on the Black Sea, reached in Riyadh, as a positive step. As the Black Sea is of strategic importance for us and Europe,… pic.twitter.com/6nDpnJLfo7
— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 27, 2025
El a precizat că unul dintre subiectele care au fost discutate se referă la forțele de garantare a păcii, șeful statului reiterând că România nu va trimite niciun militar român în Ucraina.
Dar, a spus Bolojan, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. “Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei“, a mai punctat el.
Ilie Bolojan a indicat că “tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România“, cel puțin cele prin zona de sud.
“Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică“, a adăugat președintele.
El a precizat că ”este evident că dacă s-ar pune problema, după un acord de pace, să se asigure astfel de forţe care sunt de descurajare, ele nu ar putea să acţioneze decât sub un mandat internaţional de tip ONU şi abia atunci se vor discuta toate aceste aspecte care ţin de garantări ale unor înţelegeri”.
”Această chestiune nu a fost clarificată în momentul de faţă pentru că, neavând un astfel de acord de pace şi nefiind, să spunem, în apropierea încheierii lui, pentru că pare că negocierile nu sunt foarte facile, deci aşa cum se vede, urmează ca în perioada următoare să se clarifice aceste aspecte”, a subliniat preşedintele interimar.
Reuniunea de la Paris i-a adus alături pe liderii din 31 de țări, inclusiv pe președintele interimar al României Ilie Bolojan, și a avut loc în timp ce liderii europeni se străduiesc să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene în fața amenințărilor din partea Rusiei și a schimbărilor drastice ale politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump.
Summitul marchează și un co-leadership al Franței și Marii Britanii, întrucât reuniunile de la Paris din luna februarie au fost urmate de un summit găzduit la data de 2 martie la Londra de premierul britanic Keir Starmer, întrunire ce a marcat apariția “coaliției celor dispuși” pentru a garanta pacea în Ucraina.
Ulterior, atât Macron cât și Starmer, au găzduit reuniuni cu peste 30 de șefi de stat major din țări aliate și partenere. Mai mult, premierul britanic i-a reunit acum două săptămâni într-o videoconferință pe liderii acestei coaliții în urma căreia a anunțat că planurile celor implicați pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”.
