COMISIA EUROPEANA
Comisarul european Thierry Breton: Belarusul este la granița Europei, între Europa și Rusia. Belarusul este strâns legat de Rusia
Published
5 years agoon

Belarusul este strâns legat de Rusia și majoritatea populației este în favoarea unor legături apropiate cu Rusia, a afirmat, miercuri, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu pentru Radio Europa 1 acordat înaintea videoconferinței extraordinare a liderilor europeni privind situația din Belarus, unde manifestațiile împotriva președintelui Aleksandr Lukashenko continuă după alegerile prezidențiale despre care Occidentul consideră că au fost fraudate.
Comisarul european din partea Franței a declarat că este evident că rezultatul alegerilor prezidențiale din Belarus nu reprezintă voința cetățenilor și violențele forțelor de ordine la adresa manifestanților pașnici sunt inacceptabile, informează The New York Times, citând Reuters.
Breton a subliniat, totodată, că discuțiile dintre Uniunea Europeană și președintele rus Vladimir Putin pe acest subiect vor lua în considerare caracterul relației dintre Belarus și Rusia.
“Belarusul nu este Europa, este la granița Europei, între Europa și Rusia, iar situația nu este comparabilă cu Ucraina și Georgia. Belarusul este strâns legat de Rusia și majoritatea populației este în favoarea unor legături apropiate cu Rusia“, a mai spus Thierry Breton, declarația sa fiind disponibilă aici, începând cu minutul 04:20.
Statele membre ale Uniunii Europene nu recunosc rezultatul alegerilor prezidenţiale din Belarus din 9 august, în urma cărora actualul preşedinte Aleksandr Lukaşenko a fost proclamat câştigător, au anunţat miercuri liderii UE, reuniţi într-un summit extraordinar prin videoconferinţă. De asemenea, UE va adopta sancţiuni împotriva oficialilor responsabili pentru violenţele din timpul protestelor şi pentru fraudă electorală.
În convorbiri telefonice avute înaintea acestui summit cu președintele Consiliului European Charles Michel, cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Angela Merkel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat împotriva oricăror imixtiuni externe în Belarus și a faptului că acestea ar fi inacceptabile.
De altfel, Rusia a promis sprijin militar Belarusului și a mobilizat garda națională la granița ruso-bielorusă.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina
De la 1 ianuarie 2026, Ucraina va fi integrată în zona de „roaming ca acasă” a UE
România, stat inovator emergent în UE, dar încă pe ultimul loc în rândul statelor membre în privința inovării (raport)
Un nou centru al Observatorului european al mass-mediei digitale va ajuta Ucraina și R. Moldova să lupte împotriva dezinformării ruse
Politico Europe: von der Leyen cedează presiunilor comisarilor din România și Italia privind bugetul multianual al UE. Concesii pentru coeziune și fondul social european
Kallas: Suntem foarte, foarte aproape de un acord privind cel de-al 18 pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
COMISIA EUROPEANA
Ministrul Dragoș Pîslaru: România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă a PNRR. Lucru revalidat de Bruxelles
Published
5 hours agoon
July 15, 2025By
Diana Zaim
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut astăzi, 15 iulie, o conferință de presă prin care a oferit o actualizare detaliată privind discuțiile tehnice, dar și negocierilor cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special asupra fondurilor nerambursabile și a proiecelor aflate în risc. Potrivit acestuia, primul obiectiv și cel mai important a fost îndeplinit: „România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă”.
În urma discuțiilor tehnice avute cu echipa Comisiei Europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat astăzi în fața jurnaliștilor că țara noastra nu va pierde fondurile nerambursabile din PNRR: „România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă. Acest lucru este revalidat și la Bruxelles săptămâna trecută și revalidat inclusiv în discuțiile pe care le-am avut acum când delegația Comisia Europeană a venit în România. (…) Este obiectivul prioritar, suntem acolo, avem doar niște mici ajustări, unele în plus, unele în minus, dar nu există în acest moment un risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026. Și toată componenta non-reimbursabilă, unde v-am spus de la început de prima săptămână că acesta este mandatul cel mai important pe care vrem să nu pierdem niciun euro din fondurile non-reimbursabile, acesta este în acest moment agreată cu Comisia Europeană.”
De la preluarea mandatului, ministrul Dragoș Pîslaru s-a concentrat pe „refacerea” relației cu Comisia Europeana. Astfel, în ultimele două săptămâni a avut loc o resetare a dialogului cu Exacutivul European: „(…) Cea mai importantă constatare este redeschiderea, resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi și ideea aceasta de a reconstrui încrederea pe care o avem de reconstruit, pentru că au fost multe lucruri pe care le-am tot promis că le facem și de guvernele anterioare și nu s-a întâmplat.”
Potrivit noilor analize făcute în cadrul MIPE, proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro din PNRR nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026: „Deci, practic, de la 7,8 miliarde de euro, am ajuns la 6,3 miliarde de euro, scădere și înseamnă 8,7 miliarde de euro care ar rămâne în PNRR, din totalul împrumuturilor de 15 miliarde de euro. La care se adaugă, și astea sunt veștile bune, un pachet de reziliență de măsuri care sunt legate Strategia de pregătire a UE în caz de criză., în valoare de 540 milioane euro (…)”
Dragoș Pîslaru a mai anunțat faptul că discuțiile tehnice vor continua și săptămâna viitoare cu Comisia Europeană, prilej cu care se va analiza simplificarea jaloanelor și țintelor viitoare din PNRR: „După cum v-am spus, este un proces încă de negociere, dar cu siguranță voi avea o actualizare spre sfârșitul săptămânii viitoare, când deja ar trebui să știm care este forma pe care stăm pe PNRR. Vreau doar să vă spun că discuțiile de astăzi pe care le-am avut cu doamna Céline Gauer și cu echipa de la Comisia European au fost pe un ton extrem de deschis, constructiv. Cumva apreciem foarte mult această atitudine de sprijin și de parteneritate a Comisiei Europene”, a mai precizat ministrul în conferința de presă.
COMISIA EUROPEANA
Politico Europe: von der Leyen cedează presiunilor comisarilor din România și Italia privind bugetul multianual al UE. Concesii pentru coeziune și fondul social european
Published
6 hours agoon
July 15, 2025
În fața unei revolte interne iminente în cadrul Comisiei Europene, președinta Ursula von der Leyen a acceptat, în ultimele zile, o serie de concesii semnificative în privința viitorului buget multianual al Uniunii Europene 2028-2034, cedând presiunilor comisarilor Raffaele Fitto (Italia) și Roxana Mînzatu (România), conform unui document obținut de Politico Europe și care arată că executivul european promite acum o alocare substanțială de fonduri către regiunile mai puțin dezvoltate și menținerea componentelor sociale, inclusiv Fondul Social European. Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri, 16 iulie, propunerea sa de buget pentru perioada financiară de șapte ani, 2028-2034, moment ce va da startul negocierilor cu guvernele naționale și cu Parlamentul European pentru următorul cadru financiar multianual. Mai multe state membre, inclusiv România, au transmis deja o scrisoare Comisiei Europene, arătând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole, în timp ce comisarul european pentru buget Piotr Serafin a arătat că bugetul pe termen lung al UE post-2027 va acorda un rol important cheltuielilor pentru apărare fără a afecta modelul social european.
Astfel, această repliere vine pe fondul tensiunilor crescute între comisarii europeni și a nevoii urgente de a păstra consensul instituțional înaintea prezentării planului de buget pe 7 ani (2028–2034), care necesită aprobarea celor 27 de state membre și a Parlamentului European.
“Dimensiunea regională nu a fost complet eliminată din proiectul de buget”, a confirmat un oficial european pentru Politico Europe.
Concesii privind fondurile de coeziune și gestionare regională a fondurilor
Ursula von der Leyen a renunțat la propunerea inițială de a crește puterea guvernelor centrale în gestionarea fondurilor de coeziune – un pachet estimat la 400 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Ideea Comisiei era ca această centralizare să stimuleze reformele și să reducă birocrația, dar criticii au avertizat că o astfel de abordare ar fi afectat direct regiunile, adâncind discrepanțele interne din statele membre.
Întreaga problemă este un subiect fierbinte pentru UE. Stimularea regiunilor individuale din cadrul țărilor a jucat un rol-cheie încă de la introducerea așa-numitei politici de coeziune în anii 1970, pentru a reduce decalajul dintre zonele mai sărace și cele mai bogate din Europa.
Susținătorii politicii de coeziune îi cer lui von der Leyen să păstreze un set de criterii – cunoscut sub numele de formula “Berlin” – care alocă o mare parte din bani regiunilor sub-dezvoltate din întreaga UE. Documentul, care ar putea fi revizuit înainte de prezentarea de miercuri, afirmă că țările mai sărace – măsurate în funcție de populația totală, PIB-ul pe cap de locuitor, sărăcia rurală și producția regională – vor primi în continuare cea mai mare parte a banilor. Criticii subliniază însă că guvernele naționale vor avea un cuvânt mai cu greutate decât până acum cu privire la cât din această finanțare ar trebui să ajungă la regiuni.
Românca Roxana Mînzatu, comisar european din partea socialiștilor, și italianul Raffaele Fitto, din partea conservatorilor, au insistat pentru păstrarea criteriilor tradiționale. Atât Mînzatu, cât și Fitto, sunt vicepreședinți executivi la nivelul Comisiei Europene. Mînzatu se ocupă de portofoliul politicilor sociale și al competențelor, iar Fitto este responsabil pentru coeziune și reformă.
În urma presiunilor din interiorul Comisiei, proiectul de buget menține în vigoare formula „Berlin” de alocare a fondurilor, care favorizează regiunile mai sărace pe baza indicatorilor precum PIB-ul regional pe cap de locuitor, rata sărăciei rurale și venitul național brut.
„Nu am văzut până acum o alternativă solidă și credibilă la formula Berlin. Știm de asemenea că toate încercările anterioare de a o modifica au eșuat”, a declarat și Siegfried Mureșan, negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual și eurodeputat din partea Partidului Popular European, familia politică a lui von der Leyen.
Păstrarea Fondului Social European – un succes parțial pentru Mînzatu
Un alt punct obținut de grupul social-democrat, susținut activ de comisarul Mînzatu, este păstrarea Fondului Social European (ESF) – un program cheie pentru formarea profesională a tinerilor și reintegrarea șomerilor. Deși se vehiculase că acest fond va fi eliminat, Comisia l-a menținut în proiect, alături de alte programe sociale relevante.
Aceasta a fost o cerere cheie din partea lui Mînzatu și a socialiștilor și democraților de stânga, care și-au legat sprijinul pentru von der Leyen în votul de neîncredere de săptămâna trecută de păstrarea Fondului Social European.
Totuși, în documentul analizat de Politico Europe, nu este menționată o sumă clară alocată pentru ESF, ceea ce ridică semne de întrebare privind angajamentul real al Comisiei.
„Socialiștii nu au obținut prea mult din sprijinul acordat lui von der Leyen în votul de neîncredere de săptămâna trecută”, a remarcat un alt oficial UE, citat sub anonimat.
Concesiile făcute de Ursula von der Leyen arată presiunea uriașă cu care se confruntă Comisia Europeană în procesul de elaborare a viitorului buget multianual.
„Au făcut concesii minime, dar ideile lor inițiale au fost atât de nepopulare, încât au fost nevoiți să cedeze”, a conchis eurodeputatul român Siegfried Mureșan.
Comisia Europeană va prezenta miercuri, 16 iulie, propunerea sa pentru cadrul financiar multianual 2028-2034. Întrebat luni într-o conferință de presă care este poziția României cu privire la scenariile la care lucrează executivul european în pregătirea bugetului UE, președintele Nicușor Dan a transmis că “imediat ce o să vedem cifrele, într-una, două săptămâni, o să vedeți o poziție mai detaliată a României”.
Principalele priorități ale bugetului multianual 2028-2034 vor viza securitatea și apărarea și competitivitatea, în vreme ce mai multe țări solicită ca politica de coeziune și politica agricolă comună să își păstreze anvelopele bugetare. În privința politicii de coeziune există scenarii că fondurile alocate acestui domeniu să finanțeze lucrări de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară) și creșterea competitivității economiei europene.
Totodată, instituțiile ce vor negocia bugetul – Parlamentul și Consiliul – vor trebui să abordeze și chestiunea unui buget mai flexibil, cu o marjă financiară care să permită gestionarea crizelor ce nu pot fi prevăzute și cu noi resurse proprii ale UE, alături de obiectivul reducerii birocrației și simplificării și de a lua în calcul perspectiva extinderii UE.
COMISIA EUROPEANA
Cinci țări din UE vor testa o aplicație menită să împiedice accesul copiilor la conținuturi online dăunătoare prin verificarea vârstei utilizatorilor
Published
7 hours agoon
July 15, 2025By
Teodora Ion
Cinci țări din UE, inclusiv Franța, vor testa o aplicație menită să împiedice accesul copiilor la conținuturi online dăunătoare prin verificarea vârstei utilizatorilor, a anunțat luni Comisia Europeană, informează France24.
Mai multe națiuni europene au intensificat presiunile asupra blocului pentru a proteja mai bine minorii în mediul online prin măsuri mai stricte, unele mergând până la a susține interzicerea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani.
Luni, Comisia Europeană a prezentat prototipul unei aplicații de verificare a vârstei pe care Danemarca, Franța, Grecia, Italia și Spania o vor personaliza pentru a lansa versiuni naționale în termen de câteva luni.
„Aceasta va permite utilizatorilor să dovedească cu ușurință că au peste 18 ani, protejând copiii de conținutul neadecvat”, a declarat reporterilor Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv care are în portofoliu suveranitatea tehnologică, securitatea și democrația.
„Este greu de imaginat o lume în care copiii pot intra într-un magazin pentru a cumpăra alcool, pentru a merge într-un club de noapte prin simpla declarație că sunt suficient de mari, fără bodyguarzi, fără verificări ale actelor de identitate, doar un simplu <<Da, am peste 18 ani>>”, a declarat ministrul danez pentru digital, Caroline Stage Olsen.
„Acesta a fost cazul în mediul online timp de mulți ani”, a adăugat ea alături de Virkkunen, afirmând că noua aplicație va contribui la asigurarea faptului că „nu vor mai exista cluburi de noapte fără bodyguarzi”.
Scopul este ca fiecare stat membru să își dezvolte propria aplicație, deoarece au norme diferite și ar putea dori să adapteze limitele de vârstă pentru diferite servicii – de la site-uri porno sau de jocuri de noroc, la platforme sociale precum Instagram sau TikTok.
Odată ce aplicația va fi disponibilă, utilizatorii o vor putea descărca dintr-un magazin online și apoi o vor folosi pentru a verifica dacă au depășit vârsta necesară pentru a accesa un site web sau o platformă.
Luni, Comisia Europeană a publicat orientări privind protecția minorilor, în temeiul Actului privind serviciile digitale (DSA).
Printre altele, orientările oferă recomandări pentru a aborda:
Designul adictiv: Minorii sunt deosebit de vulnerabili la practicile care pot stimula un comportament adictiv. Orientările sugerează reducerea expunerii minorilor la astfel de practici și dezactivarea caracteristicilor care promovează utilizarea excesivă a serviciilor online.
Cyberbullying: Orientările recomandă să li se permită minorilor să blocheze sau să mute utilizatorii, asigurându-se că nu pot fi adăugați în grupuri fără consimțământul lor explicit. De asemenea, acestea recomandă interzicerea descărcării sau a realizării de capturi de ecran ale conținutului postat de minori pentru a preveni distribuirea nedorită de conținut sexual sau intim.
Conținut dăunător: Unele sisteme de recomandare pun copiii în situații periculoase. Orientările oferă tinerilor utilizatori mai mult control asupra a ceea ce văd, solicitând platformelor să acorde prioritate feedback-ului explicit din partea utilizatorilor, mai degrabă decât să se bazeze pe monitorizarea comportamentului lor de navigare. Dacă un tânăr utilizator indică faptul că nu dorește să vadă un anumit tip de conținut, acesta nu ar trebui recomandat din nou.
Contact nedorit din partea străinilor: orientările recomandă ca platformele să seteze conturile minorilor ca fiind private în mod implicit – adică nevizibile pentru utilizatorii care nu se află în lista lor de prieteni – pentru a minimiza riscul ca aceștia să fie contactați online de către străini.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

La inițiativa României, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva a șapte persoane și trei entități responsabile de acțiuni destabilizatoare la adresa R. Moldova

România își menține angajamentul pentru Ucraina, în strânsă coordonare cu NATO și UE, îi transmite ministrul apărării ambasadorului ucrainean la București

Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski

Măsurile fiscal-bugetare adoptate și cele în pregătire, discutate de premierul Bolojan cu agenția de rating S&P: Urmează măsuri pentru eficientizarea companiilor de stat și gestionarea resurselor publice

Șefa diplomației române Oana Țoiu, la prima reuniune cu omologii din UE: Presiune sporită asupra Rusiei prin noi sancțiuni, avansarea aderării R. Moldova la UE și sprijin pentru Ucraina

Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu R. Moldova în vederea integrării, i-a asigurat vicepreședinta Henna Virkkunen pe Maia Sandu și Dorin Recean

Banca Centrală Europeană a lansat un concurs pentru designul viitoarelor bancnote euro. Doritorii sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Vot important în Comisia TRAN pe dosare strategice pentru bugetul UE 2026 și mobilitate militară. România poate atrage fonduri europene pentru infrastructură și securitate

De la 1 ianuarie 2026, Ucraina va fi integrată în zona de „roaming ca acasă” a UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, speră că misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington va contribui la deblocarea situației comerciale UE-SUA: Europa trebuie să fie pregătită în fața oricărui scenariu

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- JUSTIȚIE1 week ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE1 week ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen își apără mandatul în fața “marionetelor” Rusiei care au depus moțiune de cenzură în PE: Nu voi “permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP: Peste o treime dintre români sunt în dezacord cu activitatea lui Nicușor Dan. 53,2% au o evaluare pozitivă a activității președintelui