Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Corespondență specială – Donald Trump, în premieră alături de partenerii și aliații din NATO. România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis la cel mai important eveniment transatlantic al anului

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Cel mai important eveniment transatlantic al anului, cu o dublă încărcătură politică și simbolică, se desfășoară joi la Bruxelles, acolo unde președintele american, Donald Trump, se va afla pentru prima oară alături de omologii și premierii aliați din cadrul NATO la reuniunea șefilor de stat și de guvern, prilejuită de inaugurarea unui nou sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Cu o greutate politică dată de prima prezența la o reuniune NATO a președintelui SUA și de prioritățile ”zero” ale întrunirii – împărțirea echitabilă a responsabilităților pentru securitatea transatlantică” și creșterea rolului NATO în combaterea terorismului, reuniunea liderilor euro-atlantici va fi încărcată cu o simbolistică aparte: în timp ce Donald Trump își va îndrepta privirea spre inaugurarea monumentului dedicat articolului V al Tratatului Nord-Atlantic (invocat după atacurile teroriste de la 11 septembrie și reprezentând o dovadă a solidarității europenilor cu SUA), liderii europeni vor privi inaugurarea unui al doilea monument, cel al Zidului Berlinului – punct de referință pentru sfârșitul Războiului Rece, pentru angajamentul american față de securitatea europeană și pentru rolul NATO în ecuația relației transatlantice.

Un arc peste timp care fixează deopotrivă amenințările împotriva cărora europenii și nord-americanii s-au unit și valorile care i-au ajutat să definească ordinea internațională occidentală.

Trei țări fondatoare ale NATO și top 3 bugete militare din cadrul Alianței, reprezentate de noi lideri

Deși prilejuită de inaugurarea noului sediu al NATO, reuniunea liderilor euro-atlantice a căpătat o miză aparte prin prisma faptului că la ea va participa în premieră președintele SUA, Donald Trump – cel care este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană, inchizând astfel nefasta paranteză politică în care a catalogat NATO drept o alianță învechită.

Un dublaj al acestei încărcături politice a fost dat și de contextul participării la reuniunea aliată a noului președinte francez, Emmanuel Macron, cel care se bucură de o popularitate consistentă după victoria împotriva extremei drepte franceze.

FOTO: NATO

Deloc abordată însă, o prezență în premieră la o reuniune a liderilor NATO va fi cea a premierului britanic Theresa May, cea care la momentul summitului de la Varșovia de anul trecut nu preluase conducerea guvernului de la Londra. O temă majoră a reuniunii – creșterea rolului Alianței în lupta împotriva terorismului – și postura contextuală în care May participă la reuniune – cea a premierului care a decis ridicarea nivelului de alertă teroristă la ”maxim” după atacul de la Manchester – prevăd discuții intense și încărcate politic pe acest subiect la Bruxelles.

Prezențele lui Trump, Macron și May dau o mare consistență caracterului politic al reuniunii și principalelor teme de pe agendă – angajamentul financiar pentru bugetele militare și combaterea terorismului. Cei trei lideri reprezintă țările aflate în top 3 bugete militare din angrenajul transatlantic (SUA – peste 3% din PIB, Marea Britanie – peste 2% din PIB, Franța – cel mai mare buget militar din UE), sunt parteneri tradiționali și în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și sunt cele mai mari puteri occidentale care luptă împotriva flagelului terorist.

Klaus Iohannis merge la întrunirea cu liderii NATO pentru a evidenția statutul de contributor relevant și responsabil al României în cadrul Alianței

Alături de cei trei noi lideri din clubul transatlantic se vor afla președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierii Spaniei, Italiei sau Olandei, dar și cei mai longevivi lideri în funcție din cadrul NATO: cancelarul german Angela Merkel și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan (premier încă din 2003, președinte din 2014).

FOTO: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va evidenția la reuniunea șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO, programată pentru 25 mai la Bruxelles pentru inaugurarea unui nou sediu al Alianței, statutul de contributor relevant și responsabil în cadrul Alianței care își respectă angajamentele, printre acestea figurând alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării, găzduirea facilității de la Deveselu și contribuția militară la misiunea aliată din Afganistan.

”România a alocat 2% din PIB pentru apărare în 2017, conform pactului politic inițiat de președintele României și susținut de toate partidele politice parlamentare, iar peste 20% din fonduri sunt destinate achizițiilor. Suntem al patrulea contributor la Resolute Support Mission în Afganistan dintre statele NATO (n.r. – al cincilea luând în considerare și contribuțiile statelor partenere) și găzduim o componentă importantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, prin facilitatea de la Deveselu”, este mesajul pe care România îl va evidenția la Bruxelles prin vocea șefului statului.

Citiți și Care sunt prioritățile și mizele României la prima reuniune la nivel înalt din NATO la care participă Donald Trump și Emmanuel Macron

Obiectivele României la summitul de la Bruxelles au fost hotărâte în cadrul ședintei Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 21 martie, iar printre acestea se regăsesc reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice și păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

Alături de miza evidențierii statutului de contributor relevant și responsabil în NATO, se distinge și ”evidențierea progreselor importante obținute în implementarea deciziilor din Țara Galilor și de la Varșovia, inclusiv în ceea ce privește prezența aliată înaintată pe teritoriul național și în Marea Neagră”.

Citiți și Moment istoric la noul sediu NATO: Alianța Nord-Atlantică va reaminti lui Donald Trump și europenilor importanța legăturii transatlantice prin două monumente dedicate articolului V și Zidului Berlinului

Printre prioritățile României la reuniunea NATO de la Bruxelles se mai regăsesc consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, menținerea unității aliate în dialogul cu Rusia și creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.

Poziția României față de dialogul NATO-Rusia presupune desfășurarea unei abordări duale: 1) o descurajare și apărare puternice și 2) disponibilitate de dialog, în condiții de reciprocitate.

Reuniunea aliată de la Bruxelles va avea loc la aproape un an distanță de la summitul de la Varșovia, summit care s-a remarcat prin adoptarea unor decizii importante pentru dimensiunea estică a securității euro-atlantice prin măsuri clare de descurajare în zona flancului estic. Mai mult decât atât, summitul de la Varșovia a adus relația NATO – Uniunea Europeană la un nivel de cooperare în direcția combaterii amenințărilor hibride și a consolidării apărării europene, iar spațiul cibernetic a fost recunoscut drept domeniu operațional, alături de cel terestru, aerian și maritim.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending