Corespondență de la Bruxelles – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Cel mai important eveniment transatlantic al anului, cu o dublă încărcătură politică și simbolică, se desfășoară joi la Bruxelles, acolo unde președintele american, Donald Trump, se va afla pentru prima oară alături de omologii și premierii aliați din cadrul NATO la reuniunea șefilor de stat și de guvern, prilejuită de inaugurarea unui nou sediu al Alianței Nord-Atlantice.
Cu o greutate politică dată de prima prezența la o reuniune NATO a președintelui SUA și de prioritățile ”zero” ale întrunirii – împărțirea echitabilă a responsabilităților pentru securitatea transatlantică” și creșterea rolului NATO în combaterea terorismului, reuniunea liderilor euro-atlantici va fi încărcată cu o simbolistică aparte: în timp ce Donald Trump își va îndrepta privirea spre inaugurarea monumentului dedicat articolului V al Tratatului Nord-Atlantic (invocat după atacurile teroriste de la 11 septembrie și reprezentând o dovadă a solidarității europenilor cu SUA), liderii europeni vor privi inaugurarea unui al doilea monument, cel al Zidului Berlinului – punct de referință pentru sfârșitul Războiului Rece, pentru angajamentul american față de securitatea europeană și pentru rolul NATO în ecuația relației transatlantice.
Un arc peste timp care fixează deopotrivă amenințările împotriva cărora europenii și nord-americanii s-au unit și valorile care i-au ajutat să definească ordinea internațională occidentală.
Trei țări fondatoare ale NATO și top 3 bugete militare din cadrul Alianței, reprezentate de noi lideri
Deși prilejuită de inaugurarea noului sediu al NATO, reuniunea liderilor euro-atlantice a căpătat o miză aparte prin prisma faptului că la ea va participa în premieră președintele SUA, Donald Trump – cel care este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană, inchizând astfel nefasta paranteză politică în care a catalogat NATO drept o alianță învechită.
Un dublaj al acestei încărcături politice a fost dat și de contextul participării la reuniunea aliată a noului președinte francez, Emmanuel Macron, cel care se bucură de o popularitate consistentă după victoria împotriva extremei drepte franceze.
Deloc abordată însă, o prezență în premieră la o reuniune a liderilor NATO va fi cea a premierului britanic Theresa May, cea care la momentul summitului de la Varșovia de anul trecut nu preluase conducerea guvernului de la Londra. O temă majoră a reuniunii – creșterea rolului Alianței în lupta împotriva terorismului – și postura contextuală în care May participă la reuniune – cea a premierului care a decis ridicarea nivelului de alertă teroristă la ”maxim” după atacul de la Manchester – prevăd discuții intense și încărcate politic pe acest subiect la Bruxelles.
Prezențele lui Trump, Macron și May dau o mare consistență caracterului politic al reuniunii și principalelor teme de pe agendă – angajamentul financiar pentru bugetele militare și combaterea terorismului. Cei trei lideri reprezintă țările aflate în top 3 bugete militare din angrenajul transatlantic (SUA – peste 3% din PIB, Marea Britanie – peste 2% din PIB, Franța – cel mai mare buget militar din UE), sunt parteneri tradiționali și în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și sunt cele mai mari puteri occidentale care luptă împotriva flagelului terorist.
Klaus Iohannis merge la întrunirea cu liderii NATO pentru a evidenția statutul de contributor relevant și responsabil al României în cadrul Alianței
Alături de cei trei noi lideri din clubul transatlantic se vor afla președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierii Spaniei, Italiei sau Olandei, dar și cei mai longevivi lideri în funcție din cadrul NATO: cancelarul german Angela Merkel și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan (premier încă din 2003, președinte din 2014).
Președintele Klaus Iohannis va evidenția la reuniunea șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO, programată pentru 25 mai la Bruxelles pentru inaugurarea unui nou sediu al Alianței, statutul de contributor relevant și responsabil în cadrul Alianței care își respectă angajamentele, printre acestea figurând alocarea a 2% din PIB pentru bugetul apărării, găzduirea facilității de la Deveselu și contribuția militară la misiunea aliată din Afganistan.
”România a alocat 2% din PIB pentru apărare în 2017, conform pactului politic inițiat de președintele României și susținut de toate partidele politice parlamentare, iar peste 20% din fonduri sunt destinate achizițiilor. Suntem al patrulea contributor la Resolute Support Mission în Afganistan dintre statele NATO (n.r. – al cincilea luând în considerare și contribuțiile statelor partenere) și găzduim o componentă importantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, prin facilitatea de la Deveselu”, este mesajul pe care România îl va evidenția la Bruxelles prin vocea șefului statului.
Obiectivele României la summitul de la Bruxelles au fost hotărâte în cadrul ședintei Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 21 martie, iar printre acestea se regăsesc reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice și păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.
Alături de miza evidențierii statutului de contributor relevant și responsabil în NATO, se distinge și ”evidențierea progreselor importante obținute în implementarea deciziilor din Țara Galilor și de la Varșovia, inclusiv în ceea ce privește prezența aliată înaintată pe teritoriul național și în Marea Neagră”.
Printre prioritățile României la reuniunea NATO de la Bruxelles se mai regăsesc consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, menținerea unității aliate în dialogul cu Rusia și creșterea rolului NATO în combaterea terorismului.
Poziția României față de dialogul NATO-Rusia presupune desfășurarea unei abordări duale: 1) o descurajare și apărare puternice și 2) disponibilitate de dialog, în condiții de reciprocitate.
Reuniunea aliată de la Bruxelles va avea loc la aproape un an distanță de la summitul de la Varșovia, summit care s-a remarcat prin adoptarea unor decizii importante pentru dimensiunea estică a securității euro-atlantice prin măsuri clare de descurajare în zona flancului estic. Mai mult decât atât, summitul de la Varșovia a adus relația NATO – Uniunea Europeană la un nivel de cooperare în direcția combaterii amenințărilor hibride și a consolidării apărării europene, iar spațiul cibernetic a fost recunoscut drept domeniu operațional, alături de cel terestru, aerian și maritim.
.
