Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu deplânge „tragedia fără margini” de la Spitalul Matei Balș și subliniază nevoia urgentă de proiecte din fonduri europene pentru refacerea infrastructurii medicale sub presiune

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul comisar european Corina Crețu deplânge „tragedia fără margini” de la Spitalul Matei Balș și subliniază nevoia urgentă a unor proiecte din fonduri europene pentru refacerea infrastructurii medicale sub presiune, potrivit unei postări pe Facebook.

„Ceea ce s-a întâmplat în această dimineață la Spitalul Matei Balș din Capitală este o tragedie fără de margini, la doar câteva luni de la incendiul care a cuprins Spitalul din Piatra Neamț. Sistemul de sănătate din România face față cu greu presiunii puse asupra sa. Tocmai de aceea, cred că e nevoie de pregătirea urgentă a unor proiecte din fonduri europene care să refacă din temelii infrastructura medicală – ceea ce solicită de atât de mult timp atât cadrele medicale, cât și pacienții”, scrie fostul comisar, actualmente eurodeputat.

În acest sens, Corina Crețu amintește că încă avem la dispoziție sumele necheltuite din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, pe care le-am putea folosi acum.

„România pur și simplu nu mai poate continua așa. E nevoie de asumarea responsabilității și de renunțarea la eternul discurs al grelei moșteniri. E un nou semnal de alarmă (al câtelea?), din păcate cu pierderi de vieți omenești. Condoleanțe familiilor îndurerate și multă sănătate tuturor celor care au suferit acest șoc!”, a mai adăugat Corina Crețu.

Un incediu a izbucnit, vineri dimineață, în jurul orei 5.00, la Institutul „Matei Balș” din Capitală, iar 102 pacienți cu COVID-19 au fost evacuați, dintre care 53 au fost trimiși la alte spitale din București. Focul a fost stins de pompieri, însă trei persoane au fost găsite carbonizate, iar a patra a decedat deși s-a încercat resuscitarea acesteia. Ulterior, a fost găsit încă un cadavru carbonizat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, îngrijorată că ”Guvernul României a uitat complet de banii europeni” din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, ”concentrându-se exclusiv asupra PNRR”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, și-a exprimat îngrijorarea că ”unele țări, printre care și România, au uitat de fondurilor de coeziune, concentrându-se exclusiv asupra Planului Național de Redresare și Reziliență.”

Fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019 participă la reuniunea Grupului S&D din Parlamentul European, desfășurată la Valletta, în cadrul căreia a atras atenția asupra faptului că aprobarea fondurilor și primirea primelor tranșe din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) nu trebuie să eclipseze toate șansele pe care le pot oferi fondurile de coeziune (așa-numitele ”fonduri clasice”).

”Din păcate, aceasta este și situația României: odată ivită oportunitatea fondurilor prin PNRR, Guvernul României pare să fi uitat complet de banii europeni care i s-au alocat României prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Sigur, așa cum am mai spus, PNRR poate fi o șansă istorică pentru țara noastră, care se bucură de o alocare de 29,2 miliarde EUR (din care 14,2 miliarde EUR subvenții și 14,9 miliarde EUR împrumuturi). În PNRR-ul transmis Comisiei Europene, România a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde EUR) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde EUR). Să nu uităm, însă, că fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar termenul-limită pentru livrarea rezultatelor este 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele vor trebui returnate”, a precizat eurodeputatul român.

În acest context, aceasta a făcut apel la țara nostră ”să își fixeze ca obiectiv finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană în vederea încheierii acordului de parteneriat”, prioritară fiind apoi ”adoptatea Planuluir Operaționale pentru perioada 2021-2027, fără de care beneficiarii fondurilor europene sunt pur și simplu ținuți în așteptare.”

”Pentru aceștia, ca și pentru cetățenii care ar putea să se bucure de investițiile din fondurile europene, fiecare zi care trece fără ca România să rezolve aceste aspecte este o zi în care se pierd sume foarte mari de bani”, a semnalat Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu trage un semnal de alarmă în ziua aprobării PNRR: În ciuda festivismului vizitei președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României prin vizita președintei Comisiei Europene la București reprezintă “mai mult un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen”, a spus luni europarlamentarul Corina Crețu, care a criticat faptul că Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, de scriere și implementare a proiectelor, subliniind că acest lucru “riscă să ducă la pierderea acestor bani”.

România este, din păcate, printre ultimele state europene cărora li se aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost un proces mult prea dificil pentru autoritățile de la București, întârziat inexplicabil de mult, lipsit de o minimă transparență și eclipsat de bătăliile politice interne. Mă tem că în ciuda festivismului care se va broda în jurul vizitei Președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani“, a scris ea, pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a adus patru argumente potrivit cărora România este “într-o situație foarte dificilă”.

Primul motiv se referă la faptul că implementarea proiectelor nu a început, iar termenele-limită inițiale, menționate în PNRR, sunt nerealiste.

Din păcate, orice depășire a acestor termene-limită înseamnă că România va cheltui bani din propriul buget, fără a fi decontați ulterior prin PNRR“, a subliniat Crețu.

Cel de-al doilea motiv este legat de faptul că România are de îndeplinit cele mai multe condiționalități pentru folosirea acestor bani.

“România a solicitat cea mai mare sumă la nivel european pentru împrumuturi (după Italia). Totodată, România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi (nicio altă țară nu a făcut acest lucru). Deși dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situație”, a completat europarlamentarul, referindu-se la al treilea argument.

Nu în ultimul, situația foarte dificilă în care se află România are “legătură cu capacitatea administrativă deficitară de a gestiona aceste fonduri”.

“Dacă nu recuperăm din mers această problemă, banii vor putea fi blocați, pentru că rezultatele trebuie să fie cât se poate de concrete. Nu pot decât să sper că România va reuși, pentru că ar fi înspre binele tuturor cetățenilor țării noastre!”, a conchis Corina Crețu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență oferă oportunitatea de a rezolva cu prioritate problemele de natură socială, consideră eurodeputatul Corina Crețu.

Aceasta a anunțat într-un mesaj publicat pe Facebook că săptămâna viitoare se va afla la Valletta, ” unde are loc întrunirea Grupului S&D din Parlamentul European.”

”Va fi o agendă încărcată, dar multe dintre temele abordate vor fi foarte importante – unele de o relevanță aparte și pentru România. Se va discuta despre implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel încât problemele de natură socială să poată fi rezolvate cu prioritate. Pentru România, aceasta va fi o provocare majoră, iar schimbul de bune practici cred că poate ajuta semnificativ în a găsi cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți cu precădere viața celor care au cel mai mult nevoie de sprijin”, a detaliat Crețu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie, a 20-a la număr, pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei.

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA4 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA5 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ11 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu13 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ13 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending