Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu, pledoarie pentru IMM-urile românești: Salvarea acestora din criza economică în care se află nu suportă amânare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu salută progresele UE-SUA privind vizele: Ideal ar fi ca SUA să elimine vizele pentru români într-un an și jumătate

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a salutat miercuri progresele înregistrate la summitul UE-SUA de la Bruxelles privind eliminarea vizelor pentru cetățenii europeni, inclusiv români, care încă au nevoie de ele pentru a călători în Statele Unite.

Ideal ar fi ca, în cel mult 1 an și jumătate, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană s-ar putea să impună vize cetățenilor americani. Ar fi o situație nedorită pentru toată lumea. Nu putem avea o dublă măsură, iar speranța mea este că noua administrație de la Washington D.C. va rezolva acest dezechilibru”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Ea a arătat că România trebuie să discute mai apăsat pe această temă.

“Faptul că românii sunt obligați în continuare să dețină viză (alături de bulgari, croați și ciprioți), în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație, nu cred că trebuie să se piardă printre detaliile unei astfel de întâlniri”, a precizat eurodeputatul.

Președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru -, se arată în declarația comună a summitului UE-SUA adoptată marți, la Bruxelles.

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au transmis liderul de la Casa Albă și președinții Comisiei Europene și Consiliului European în cadrul celui de-al 8-lea paragraf al declarației.

Joe Biden, Ursula von der Leyen și Charles Michel au mai subliniat că “intenționăm să continuăm dialogul nostru în vederea eliminării vizelor”.

Informația că subiectul eliminării obligativității vizelor SUA se află pe agenda summitului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite a fost confirmată de surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

“Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa”, au precizat sursele citate, adăugând că România trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a prezidat marți, în Parlamentul european, audierea publică din Comisia pentru Control Bugetar privind simplificarea accesului la fondurile europene.

“Mesajul meu central a fost acela că simplificarea accesului la fondurile europene este un proces esențial, care odată implementat de Statele Membre ar fi nu doar un succes politic major, ci ar transmite și un mesaj foarte puternic: și anume, acela că preocuparea pentru transformarea în bine a vieții oamenilor este cât se poate de reală”, a transmis Corina Crețu, raportor al Comisiei CONT pentru acest dosar, după audiere.

Ea a indicat că reducerea birocrației și simplificarea procedurilor administrative sunt solicitări din partea beneficiarilor din absolut toate statele membre, iar decidenții nu pot face abstracție de ele.

“În același timp, însă, aceste măsuri trebuie acompaniate de verificări atente, astfel încât să menținem o garanție cât se poate de puternică privind cheltuirea corectă a banilor”, a continuat europarlamentarul.

“Toate acestea necesită și o capacitate administrativă sporită, dar responsabilitatea e acum în mâinile Guvernelor naționale, care trebuie să se asigure că simplificarea devine o realitate la nivel local, ”pe teren”, renunțând la supra-reglementare. Sunt eforturi semnificative, dar acestea vor fi doar înspre binele cetățenilor”, a conchis Corina Crețu.

La audierea prezidată de fostul comisar european pentru politică regională au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Curții de Conturi Europene, ai Comitetului Regiunilor și ai Consiliului European al Municipalităților și Regiunilor, modul în care măsurile de simplificare propuse în politica de coeziune reușesc să asigure echilibrul între cheltuirea corectă și cheltuirea eficientă a fondurilor europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Nu în ultimul rând, în septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și semnalează că ”este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii”.

”Salut formarea noului Guvern israelian. E încă o lecție pe care ne-o oferă atâtea state, cum sunt cele nordice sau Spania, de exemplu, unde peste jumătate din Guvern este reprezentat de femei. România are doar două femei în Guvern și mult sub 10% în administrația locală. Sunt convinsă că, dacă acest număr ar crește semnificativ, societatea românească ar fi mai aplecată spre problemele sociale și mult mai umană”, a menționat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Europarlamentarul și-a exprimat regretul față de faptul că ”politica românească nu reușește să depășească acest nivel critic al discriminării, societatea noastră fiind în continuare mult mai conservatoare decât ne place să credem și îndepărtată de standardele europene”.

”Când ne întrebam de ce nu trăim ca în majoritatea țărilor UE, cred că trebuie să ne punem și problema dacă facem ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european în toate privințele, inclusiv din punctul de vedere al reprezentării femeilor în viața publică. Sigur, sunt și contra-exemple, dar eu vorbesc de un principiu care ar trebui să fie de la sine înțeles în România secolului 21. Mă consider un om norocos prin faptul că mi s-au oferit șanse de afirmare și de aceea voi face întotdeauna tot ce pot pentru consolidarea statutului femeii în societatea românească și în Europa”, a completat Corina Crețu.

Aceasta a atras atenția că țara noastră se află printre statele europene care ” înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, în comparație cu bărbații”.

”În cazul femeilor cu vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta este de doar 61%, în condițiile în care rata de angajare pentru bărbați este de 79%. Totodată, procentul pentru femeile de vârstă activă este semnificativ mai mic în România față de media europeană, care este de 67%. Aceste date sunt un semnal privind dificultățile foarte mari cu care femeile din România încă se confruntă pe piața muncii”, a semnalat Corina Crețu.

Europarlamentarul a subliniat că ”femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România” în pofida faptului că ”au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici”.

Crețu a explicat că aceste dificultăți decurg din ”inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”.

”Este vital ca, dincolo de vorbe și declarații pompoase, să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii. Acum avem și oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult”, a punctat Corina Crețu.

Aceasta a amintit că ”sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autorităților”, a conchis europarlamentarul.

O Uniune a egalității este una dintre prioritățile majore ale Comisiei von der Leyen. 

Pentru a duce UE mai aproape de acest obiectiv, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie strategia privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în Europa. Aceasta prezintă acțiuni-cheie pentru următorii 5 ani și angajamentul Comisiei de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE. Strategia prezintă modul în care Comisia va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Acțiuni concrete pentru egalitate în perioada 2020-2025

Niciun stat membru al UE nu a realizat egalitatea de gen. Progresele sunt lente, iar disparitățile de gen persistă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea, îngrijirea și pensiile. Pentru a elimina aceste disparități și pentru ca Europa să își poată valorifica pe deplin potențialul în afaceri, politică și societate, strategia definește un set de acțiuni-cheie, printre care se numără și următoarele: încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.

  1. În UE, 33 % din femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale, în timp ce 55 % au fost hărțuite sexual. Trebuie să înceteze violența bazată pe gen și stereotipurile dăunătoare cărora le cad victimă femeile. În acest scop, strategia solicită adoptarea de măsuri juridice de incriminare a violenței împotriva femeilor. Comisia intenționează, în special, să extindă domeniile de criminalitate în care armonizarea este posibilă în întreaga Europă la formele specifice de violență împotriva femeilor, inclusiv hărțuirea sexuală, abuzul asupra femeilor și mutilarea genitală feminină. În plus, Comisia va propune actul legislativ privind serviciile digitale care să clarifice ce măsuri se așteaptă din partea platformelor pentru a combate activitățile ilegale online, inclusiv violența online care vizează femeile.
  2.  În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. Egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă și prosperă. Având în vedere provocările demografice, precum și tranziția verde și cea digitală, sprijinirea femeilor în găsirea de locuri de muncă în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal calificat, în special cele ale tehnologiei și inteligenței artificiale, va avea un impact pozitiv asupra economiei Europei. De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.
  3. Femeile sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei. Pentru ca femeile să devină lideri în afaceri, Comisia va susține cu fermitate, printre altele, adoptarea propunerii din 2012 privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Comisia va promova, de asemenea, participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Pentru a da un exemplu, Comisia va depune eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ2 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA2 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.4 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.6 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO6 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending