Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu salută adoptarea pachetului de coeziune de 330 de miliarde de euro de către Consiliul UE și deplânge că ”negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate”

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a salutat adoptarea pachetului de coeziune 330 de miliarde de euro pentru perioada financiară 2021-2027 de către Consiliul Uniunii Europene.

Fostul comisar european pentru politica de coeziune în perioada 2014-2019 a amintit că acum trei ani, Colegiul Comisarilor – din care făceam parte – a adoptat propunerea privind viitoarea politică de coeziune, de după 2020”.

Corina Crețu a prezentat atunci ”această propunere într-o conferință de presă la Strasbourg, alături de vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate”.

”Ne-am dorit ca politica de coeziune de după 2021 sa fie mai modernă și mai ușor de utilizat, tocmai pentru a răspunde mai bine necesităților cetățenilor europeni și pentru a se adapta mai ușor nevoilor de zi cu zi ale acestora”, a explicat eurodeputatul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Mă bucur că astăzi (n.r. vineri), exact la aceeași dată, Consiliul UE a adoptat pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro. La această sumă se vor adăuga alocările destinate agriculturii”, a transmis Corina Crețu.

Europarlamentarul a explicat că fondurile de coeziune ”vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă după pandemie prin investiții în prioritățile ecologice și digitale”.

Fostul comisar european a anunțat, de asemenea, că ”Parlamentul European va vota poziția sa în legatură cu propunerea de azi a Consiliului în cadrul plenarei din 23-24 iunie 2021. Regulamentele aferente pachetului de coeziune se vor publica în Jurnalul Oficial până la finalul lunii iunie 2021, după care Statele Membre pot folosi alocările pe care le au pentru perioada 2021-2027”.

În încheierea mesajului său, Corina Crețu și-a exprimat dezamăgirea cu privire la faptul că ”pentru România, negocierile privind Programele Operaționale 2021-2027 sunt foarte întârziate, deci banii nu pot fi folosiți pana când Guvernul nu va încheia un Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană, precum și toate Programele Operaționale”.

”Sunt sceptică că aceste lucruri se vor putea realiza anul acesta, iar fiecare zi e o oportunitate pierdută in ce privește investițiile, reducerea decalajelor economice, sociale, teritoriale și îmbunătățirea vieții oamenilor”, a conchis Corina Crețu.

Consiliul UE a adoptat vineri pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro

Principalele fonduri ale politicii de coeziune sunt:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 200 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 42.5 miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 88 de miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Guvernul României a accesat doar jumătate din totalul fondurilor alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, cu mult sub media europeană, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, la împlinirea a șase ani de la semnarea POIM.

“Se împlinesc șase ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România avea la dispoziție in jur de 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. POIM a fost însoțit de realizarea Master Planului de Transport, document care definește nevoile specifice ale României. (…) Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

În pofida acestui fapt, europarlamentarul român susține că asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, identificând drept cauze managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată.

Ea a mai indicat că, pentru a încuraja proiectele de infrastructură din țară, în 2018 a modificat POIM, alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanță majoră pentru România. Prin decizia luată în calitate de comisar european, rata de cofinanțare europeană a crescut de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, a rețelei de metrou și a celor de transport multimodal. 

“Cu toate acestea, până acum Guvernul României nu a accesat decât jumătate din totalul fondurilor alocate, cu mult sub media europeană”, a deplâns Crețu.

Europarlamentarul a mai atras atenția că Guvernul nu a transmis în acești ani niciun proiect pentru regiunea Moldovei, deși Comisia Europeană s-a arătat interesată să realizeze până în 2020 studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii Tîrgu Mureș – Iași – Ungheni.

Crețu a precizat că “la ora actuala, 50% din sumele alocate perioadei 2014-2020, care pot fi accesate pana in 2023, sunt necheltuite“.

“Atât timp cât Guvernul României nu-și va clarifica obiectivele și până când dezvoltarea infrastructurii României nu va deveni o prioritate, din păcate românii vor fi privați de șansa unor standarde de viață la nivel european”, a mai adăugat ea.

Fostul comisar european a subliniat că a semnat, totuși, finanțarea prin POIM a câtorva proiecte de infrastructură: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva (336 milioane EUR), rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală și modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria (1,3 miliarde EUR).

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care: 6,94 mld. euro prin Fondul de Coeziune; 2,48 mld. euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 2,46 mld. euro co-finanțare.

Continue Reading

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ20 mins ago

Klaus Iohannis a vizitat Parcul Natural Comana: Să conştientizăm importanţa extraordinară a acţiunilor care combat schimbările climatice și să protejăm mediul

POLITICĂ52 mins ago

Klaus Iohannis, despre eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate: Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, ci prin vaccinare

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

U.E.1 hour ago

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

NATO1 hour ago

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

SUA2 hours ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.2 hours ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.2 hours ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

SUA3 hours ago

Ursula von der Leyen cere Statelor Unite să ridice cât mai curând posibil interdicția de intrare pe teritoriul lor a călătorilor europeni

Corina Crețu19 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending